ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

219 ACRUM 220
§i'n fine pelea incepe a se sbarci putin
pe partea spinariI, a turulul, a picIOrelor
i a bratelor; e trist i abia se
mai mi§cd." Teranil scaldd pe micul bolnav
in apa din scuturatura de fin de
vs", il tin tot-d'auna la caldura, §i'l
dad un medicament intern , compus
din 80 dramuri miere curata", in care
se amesteca cu o lingua de lemn
noua" ate un dram sail doa de scortiVra,
cui§óre, nuculóra , sange de
noë frati" etc., tote pisate i cernute;
lar ea medicament extern, in doe ile
pe septomana, adeca Miercuria §i sam-
MtA, cate de doö off pe i, diminOta
§i
sera" copilul se unge cu o alifia din
772 0 0 dramurl unt-de-lemn i 15 dramuri
spirt de yin", ferte forte bine la
un loc cu carte trel pumni fruncle de
ruga uscata, trel cepe albe §i trel catel
de usturolu".
Cuvintul dara e de-o potriva cunoscut
in Romania intrega i orl-care
ar fi organul eel atins se aplica de
o potriva la: o bOla copilarésca.
Cu al treilea sens :
Tractat de medicina pepulara din
sec. XVIII (Mss. in Arch. Stat.) : Bun
este i acrumul sa ia femela cand este.
grea, la §Opte lunl i la noa; sal pi-
sezi acrumul nOt
fad praf, i cat lei
pe o para sa puT inteun feligen cu
putina apd, sa bea dirninéta pe nemaneate,
intr'o qi s la §i in alta sa nu
la; qijderea i cand nasce copilul sa
dé §i copilulul o data, putintel pin' a
nu suge tip., cat un graunte de mein..."
Descrierea nu e destul de lamurita
ea sa ne permita o identificare sigura
; ea ajunge Inca pentru a se
banui cu multa probabilitate ca e vorba
de sulfat de magnesia,.
Avem dara trei cuvinte acrurn, cate
trele apartinend sferei medicale.
Nefiind nicI slavic saü turcesc, nici
maghiar sail grecesc, terminul acrum
cu cele trei intelesuri ale sale, ba macar
cu unul singur, nu figuréza de loc
in repertoriul lul Cihac.
Ore de unde vine?
Din aceIall tulpina acro-" i prin
acelml sufix -men", limba latina vulgara
hgi formase doö cuvinte: de'ntalu,
nacrimen" 7
de unde romanul flacrime";
apol acrum en, care ne interesa aci
mal in specia. Inteun text medical din
secolul XI : nullum acru rn e n detur
antequam febris absolvatur" (Du Cange,
ad voc.) Din latinul acrumen" descinde
italianul agrume, vechlul trances
aigrun, egrum, egrun, i romanul
acrum, fie-care desvoltandu-se
pe o cale propria.
1°. Italieuesce agrume insemnoza
legumele i fructele eele acre sau acri-
Ore, ér figurat orb-ce lucru neplacut.
Ambele acceptiuni se combina la
Dante in :
E poscia per lo ciel di lume in lume
Ho io appreso quel che, s'io ridico,
A mold fia savor di forte agrum e...
(Parad. XVII, 117)
20. In vechea francesa aigrun vrea
sa qica nu numal toutes espèces de
legumes a saveur acre" (Godefroy,
Dict. v. .Aigrun), dar inca exprima notiunea
generala de ce-va nesanato s.
Ap la Marot (+1544) :
Dames pourtans atour ou couvrechief,
Si vous voulez d'honneur venir a chef,
Dechassez la (l'oisivete); car ce vous est
aigrun
Plus que poison...
sail inteun vers din Charles Fontaine
(1555) :
Car en courant on s'eschauffe et enflambe,
Arriere done, c'est aigrun pour ma jambe...
In ambele aceste pasage, francesul
aigrun = lat. acrumen = ital. agrume
este deja aprópe sinonim cu b 61 a,
7/chose propre h aggraver un mal, une