ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

871 AUMAN 872
Alam an e§ti toata partO mo§u-snu
lu Alaman, den campu, den padure §.1
den ap i den §azutul satului §i de
preste tot hotarul oare-cat sa va a-
Mge, pentru cace candu au fostu in
zilele raposatului Mateiu voevod, lar
stapanii acestor mo§ii, ei ifindu nite
oarneni ri i ficldni, n'au vrut sa v.za
la mo§iile lor sh's platesca birul §i ce
au fostu haraeul cinstitului inparat, ce
au fugit de §'au napustit rno§iile
.1'au lasat birul in spinard lu Alaman
mosul lu Cerkez de au plätit tot
dela casa lui ; bar dupa moartè lu Alaman
Ino§ul lu Cerkez ramas'au acésta
niqie pustie i far de bir, dee
au cazut a fi pre serna domnésca, pan'
au scos Dumnezeu pre Cerkez den
robie §i au venit aice in tar% la cre-
Vnatate, dee räposatul Mateiu voevod,
ca un domnu milostiv, l'au botezat §i
l'au facut peic §i au slujit atata vréme
in paicie etc."
v. Cer chez .
La Serbi Alaman s'a conservat
numai in vechile balade ca sablja
Alamanka=sabia Aldmancd" :
On potae sablju Alamank u,
Udara ga po svilenu pasu...
(Karadzic, Pjesme III, 389);
apoi in numele personal femeiesc L
menka, la Bulgari Alamanka:
Zgodila se Al am an k a devojka,
Sopasala svilen pojas ot sebe...
(Miladinovtzi, Balgarski p8sni, 321;
§i 'n fine, in locutiunea : kao A 1 a -
ma ni navalile, kao Al am ani pojado1e"=at
navalit ca. nesce Aletman1,
ca nesce Aldman ai mancat", adeca
gierig, avid6" (Karadii6, Lex. ad voc.).
In legatura cu acest sens este la 01teni
participialul alimanit :
Ca ocara , se qice alimdnitule !"
(R. Michailénu , Mehedinti, c. Vinju-
-mare).
§i
Blastem de mama : fir'ar al imanit
sa fie !" (G. Bobocescu, Dolj i Mehedinti).
Cihac (II, 633) citeza locutiunea: am
ajuns la aliman" , pe care o traduce
prin je suis a l'extrémité", derivand
pe aliman din interjectiunea dRoip,ovov
hdlas, ahi, malheur". Acest aliman
nu se 'Ate desparti de olténul a 1 i -
manit i n'are de loc a face cu vorba
neo-gréca, cu care nici prin accent nu
se impaca, nici prin vocalism, ba nici
macar prin functiune, de Ora ce singurul
sens al lui o'cRoip,ovov este acela
de aoleo" la inceputul unei propositiuni,
de ex.:
A o 1 e o, mai hot de dor,
N'am topor sa te omor...
(Jarnik-Bársanu, 93)
fata cu :
Al 2, oiliovov a/r
fielaxertzt gdi `13(yripEA77
2Epóvt,
N. poi; TO V-tpovv pa TO grio7), va pm; 81e11goiiv
oi nOvoi...
(Passow, 487)
ceia ce, negre§it, e cam departe de aliman.
Nu mal putin cu arabul el- em an
siireté" §i cu lim an port" (ainénu,
Elem. turc. p. 9) romanul aliman
nu se inrudesce.
v. Aman. Lim an.
Am ajuns la aliman" insemndza :
am ajuns la dracu=nu mai e chip de
scapare"; ocara a lim ni t ul e" exprima
aceiall notiune ca indracitule"
ori dracosule" sat om al dracului"; in
sfir§it, blastemul fir'ar alimani t"
vrea s. Tea : fire-ar al dracului" ; in
tote aceste casuri aliman implica notiunea
unei fiinte infernale, a unui demon
sail monstru.
Romanii i Serbii, intrebuintand pe
Aliman, nu mai Kit c ala se chiama
una din cele mai resboinice triburi germane
de pe la inceputul vécului de