ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

75 ABA. 76
Cantemir, Chron., I, 69 : Ace§ti doi
pornenii Domni Troadéni, vanslind spre
Italie, s'aii abdtut in partile undecacum
Taste tara Venetiianilor §'ati descalecat
ace tart..."
In qicerea : me abat la cine-va," e
poste putinta, a decide, daca prefixul
a vine din a b oil din ad, cad' dNi
se arata un fel de tendinta, Tar prin
urmare ad, dar totuf nu este o venire
de a-dreptul sat cu hotarirea de
a remané, ci nurnai in trecere i din
lature, ceia ce se exprima prin a b.
Ori-curn insä, elementul a d predomnesce.
Romanul: bine ca te-al abatut
pe la noi" s'ar traduce in limba lui
Terentit : bene factum te a d venisse".
Tot ap latinul : Quis deus Italiam,
quae vos dementia adegit" (Virg. Aen.)
nu e departe de al nostril : ce vint
v'a abdtut."
E forte important de a constata, ca
nici unul din cele trel sail chiar patru
sensuri ale romanului abat nu corespunde
francesului abattre, ital. abbattere,
span. abatir, can' tete insemneza :
a dobori, a darima, a urnili, a da jos",
adeca ce-va care romanesce nu se exprima
nici o data prin abat. Causa divergintei
este ca 'n al nostru abat elementul
principal b a t n'are in cornpositiune
intelesul de lovesc", ci pe
acela de imping", de ex. in : stra-bat,
ras-bat, s-bat. Ast-fel abat cu a d insemneza
pousser en avant", 'far abat
cu a b pousser de ate" , semnificacatiuni
specifice romanesci, straine lirnbilor
surori din Occidinte.
In macedo-romana nu exista numai
impersonalul abate; cele-l'alte sensuri
§i nuante de sens sint tote bine represintate,
cel putin ala cum se vorbesce
la Cru§ova (M. Iutza). Pentru
1Abat: abati-te din cale"=6 cartez
-vous". Pentru Abat : abate callu cat
)7
poti cama cu de-alaga"=h t ez votre
cheval autant que possible". Pentru
8 Abat : abati-te i la noi" passez
aussi chez nous". Macedo-romanil mai
intrebuinteza, pe abat cu sensul de s t rab
a t, de ex. : abdtui tun. germ §i. cu
de-ayhia vidzui piscireua = j'ai tr av
er s e tout le plateau, et c'est a peine
que j'ai trouve la grotte." Acesta intaresce
§i mai mult ceia ce am spus
noi mai sus, ca nurnal la Romani verbul
b at capeta tot-d'a-una in composiVune
sensul de pousser".
In macedo-romana se qice la infinitiv
mai mult abdtere. Istriano-romanii, carl
qic i ei la infinitiv abatére, intrebuinteza
acest verb ca reflexiv cu sensul de
sc rintir e in expresiunea : cazut'a
§i s'a abatut pre mana" (I. Maiorescu,
Istria, 83).
v. Bat. Rdsbat. Sbat. Strdbat.
Abatere (plur. abetteri), subst. fem.;
kart, deviation. Fapta de a abate
sail de a se abate : inlaturare materiala
sat calcare morala. Rare-oil are
sensul de venire une-va sail la cine-va
in trecere (Lex. Bud.); §i nici o data
pe acela de grabire. Cu alte cuvinte,
deriva mai cu sema din 1A. bat i 'n
parte din 3A b at , dar nu din 2Ab at.
v. Abat.
lAbit (art. aba , plur. abe), subst.
fern.; bure de couleur blanche. Se intrebuinteza
in Transilvania. Sub forma
aspirata se afia in Lexiconul Budan
(p. 259) : had, panura alba, pannus
albus." Accentul in aba ne face a
crede cä cuvintul nu vine d'a-dreptul
din turcul 'abS,
ci prin mijlocul altor
vecini, fie Unguri, fie Serbi saü Poloni,
earl accenteza acesta vorba tot-d'a-una
pe prima silaba. In Transilvania pastrandu-se
in aceIai timp vechiul roman
p an u r = lat. panula, abeta capetat
prin diferentiare sensul de tesetura