ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

741 ALBINA 742
Deminutivii din albid sint albiuta
(Cony. lit. 1877 p. 32) §i albiór a.
v. Albind. Rudar.
Albièr, s. m. ; Bohemien fabricant
d'ustensiles en bois. v. Albiet.
s. f.; blancheur. Sinonim cu
alb é t a, dar in semnand o fata alb a
mai intinsa sail mai adanca.
Alexandri, Portret" :
Niel marmura eloplitA albimea ta nu
'ntrece.
Ca luna 'n mie.uI ernel, frumOsá e§ti
§irece...
v. 1.2.Alb.Albela.
l Albin, s. m. ; abeille-mère. v.
2.A1bln, adj.; blanchktre. v. Albine.t.
n. pr. loc. f. artic. v. Albinet.
A1binar, subst. et adj.; apiculteur,
celui qui elOve des abeilles.
v. Albinet. Albindrel.
Albinbrit, n. pr. loc. m. plur. artic.
v. Albin&
Albing (plur. albine), s. f. ; abeille.
0 góriga de felul celor hymenoptere,
care produce miere i céra, traind in
cete compuse fie-care din cate o singun,
albind fernei i din mai multe
albine lucratóre i nelucratóre, aceste
din urma barbati, cele de'ntaiu neutre.
Omul dumesticesce, imbunatatesce
§i intrebuinteza pentru folosul seil pe
albina, care altfel ar fi remas numai
in stare selbateca.
Un text din secolul XVII (Cod. Mss.
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov,
p. 280) : miiare salbateca, zic, care
fac albinele salbateci, care se afla in
lémne i in pietri..."
0 frumOsa descriere poporana a
dumesticiril albinel, la I. Crenga, Povestea
lui Harap-alb (Cony. lit. 1877
p. 186) : Ai mai merge el cat merge,
§i numai éca se aude o bazaitura Inadu§ita.
Se MI6. el in drepta, nu vede
nimica ; se ulta in stanga, nici atata ;
§i cand se &t . in sus, ce s vada ?
Un rota de albine se invirtia in sbor
pe deasupra capului
sea §i umblat
bezmetice de colo pina colo, neavénd
loc unde sa se aleqe. Harap-alb ye-
Tèndu-le aa, i se face min, de dinsele,
gi luanduV palaria din cap, o pune
pe erba, la pamint, cu gura 'n sus,
apoi el se cla intr'o parte. Atunci bucuria
albinelor ; se lasä jos cu tOtele §i
se aduna ciotca in palazia. Harap-alb
aflandu-se cu parere de bine despre
asta, alerga in drepta §i. in stanga
nu se lasä pink ce gasesce un bVihan
putrigaios, Ii scobesce cu ce pOte
§i. 'I face urdiniu dupa aceia alecla
ni§te tepqf intr'insul, II freca pe
-di-
nauntru cu catuvica, cu sulcina, cu
mataciune, cu pola-santa-Mariei i cu
alte buruene mirositóre i prielnice al-
binelor, i apol luandu'l pe umör, se
duce la roiu , restOrna albinele frumu§el
din pälarie in bu§tihan, il int6rce
binior cu gura in jos, II pune
deasupra nite captalani ca sa nu resbath
sórele §i plOia inlauntru, §i apoi
lasandu'l acolo pe camp intre flori, i§1
cauta de drum. §i cum mergea el,
multkmit in sine pentru acesta facere
de bine, numai eca i se infati§éza Inainte
craesa albinelor . "
Din acest pasagiu se vede deja ,
ca crescerea albinelor are in popor
o bogatk terminologid propria, care
cate-o-data, se deosebesce dupa loran.
tdti. A§a :
albina in genere se chiam musc a,
8
gi