ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

455 AFLU 456
se aibandt in
mate de duhul
sfantti...
t a est in utero
hab ens de Spiritu
sancto...
/) 0 remarcabila atractiune sintacflea,
:
Constantin Brancovan, 1694 (Cond.
Mss. Arch. Stat. p. 241) : dreptu acéia
i Domnila me Inca, pentru drepta
§i
credintThasa slujba c e (=cu care) se
afla bolariul Domnii méle Diicul vel
Logofat in tot locu de slujVe tarai
§i
Domnii méle..."
g) Aceiai atractiune sintactica §i
tot-o-data constructiunea cu un gerundit
:
Ienachi Vacarescu , Istoria (Papit,
Monum. II, 287) : atat in vremile vistieriei
cat i in vremea spätariei c e
(=in cari) m'am aflat sl uj in d inteacésta,
Domnie..."
40. Filiatiuni istorice.
.24flu s'a pastrat §i circuleza de o
potriv n. in tete dialectele romane :
daco-roman, macedo-roman §i istrianoroman,
Para a oferi unde-va macar varianturi
fonetice. Initialul a- nu se
aspira nici o data. In gralul poetic insa
el issi asociaza une-ori pe ci-, ca in
d alb=a 1 b ; de exemplu:
Cine'n lume s'ar dafla,
S'ar dafla, s'ar dev'era
Pe negrul
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 74 )
Astaqi nu se mai pete vorbi despre
derivatiunea de alta data a lui aflu din
grecul dagdpco. Studiul comparativ al
.dialectelor romanice ne procura o necontestabila
filiatiune curat latinä. De
'ntaiu, e vechiul spaniol a fl a r, de
ex. intr'un act spano-latin din 1166 :
qui in villa pignos a fl an d o, et fiador,
et ad montem fuerit peridrar, du_
plet la pendra et pectet 60 solidos"
(Du Cange, ad voc.). Modernul spaniol
hallar vine din forma metatetica
f a 11 a r, buna era in poema lui Cid,
v. 1273: quando los fall o=canduri
aflii". A poi vechiul portuges a f 1 a r,
scaclut la a ch a r. Cand cine-va intreba:
como a a ch ais vos? = cum
o aflati?" altul ii respunde: eu ac
h o -a bella = eti o aflu frumesa".
Portugesesce : a char se presente"
insemneza: a se afla fata. De aci in
Italia, vechiul a f f i a r e=a f flare a
trecut in dialecte moderne, dupa fo-
netica provinciald, la Neapolitani
Siciliani in asciare sati asciari,
la Calabresi in a h hi a r i, Mai bine
insa decat la toti, cuvintul s'a pastrat
pina astaqi in reto-romanul afl
a r. Iata, de exemplu, un proverb
ruman§ din Elvetia , tradus literalmente
rornanesce:
Tschell ilg qual
a fl a fin ver amig,
a fl a un scazi...
Acela carele
afid un adev6rat
prieten , afiet o
comera...
(Haller, Altspan. Sprichw. I, 188)
Cuvintul dara este romanic general,
§i .Ascoli (Studj critici I, 32) il explica
prin latinul af flare soffiare addosso,
donde si pile venire traslativamente a
raggiungere col fiato, toccare, trovare".
Insa nici intr'o limba neo-latina el n'a
prins o rMacina atat de adanca §i n'a
ajuns la o intrebuintare atat de desa
§i respandita ca in graiul romanesc.
Ipe EDO, forma aflu = lat. a f f 1 o,
peste Carpati se mai cunesce esaflu=
lat. e x a f fl o (Caransebe§, corn.
Visag; Huniadera , corn. Bobalna §i
Bala-de-Cri§), care insemneza mai in
specie trouver" §i pe care'l gasim
§i
'n Dictionarul Banaten circa 1670
(Mss. in Bibliot. Universit. din Buda-
Pesta) : Izafflu. Reperio ". Trecerea
initialului es- (= lat. ex) in iz- se
datoresce influintel posteriere slavice,
§i