28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

471 AFUNDI 472<br />

4 Afand (plur. afunduri), s. D.; abime,<br />

profondeur. Rar, dar totu§1 se<br />

aude : a/undul Marii", afundul co_<br />

drilor" etc. in loc de adancu 1.<br />

Intr'o colinda. nnintenesca :<br />

Toti s'ati innecat,<br />

L a afund s'aii dat...<br />

(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 57)<br />

afund figureza de asemenea ca substantiv.<br />

v. '.Afund.<br />

Afundare (plur. afundari), S. f.; l'infinitif<br />

d' a fund pris substantivement<br />

: plongeon, immersion, submersion.<br />

Fapta de a se afund a sari a<br />

se da a-fund.<br />

A. Pann, Prov. I, 87 :<br />

Pe loc se desbraca, se arunca 'n balta,<br />

Negandind nerodu c'o sä pata, s'alta :<br />

Pe cdnd ol cu totul se da 'n afundare<br />

Sh scetta securea din apa cea mare,<br />

Vine Ore-cine in ascuns, pet taina,<br />

SFl fura de'l lasa fträ nici o haind...<br />

Ca termen religios, afunclarea S a nt<br />

ei Cruc i" la Bobotéza.<br />

v- 1.Afund. 2.Afundat.<br />

l'Afunditt, -6; part. passé d' a fund<br />

pris adjectivement : plongé, immerge,<br />

enfoncé, approfondi.<br />

Legenda Sf-lui Nicolae, dinsec. XVII<br />

(Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic. din<br />

Bra§ov, p. 173) : eine va fi gonit de<br />

oameni ri muncitori, §i va scapa in<br />

beséreca numelui mieu, da-i sa invinca<br />

pre acei gonitori; i vare-cine va fi in<br />

bure i in valurile mariei afundaat sah<br />

in toate grijile in tot locult, i va pomeni<br />

numele mieu, sa faci lina bura..."<br />

Dosofteiu, 1673, f. 12 a :<br />

S'avem bucurie de-a ta mintuinta,<br />

Sa vedem piztnasii afunda; in salta...<br />

Critil i Andronius (Ia§1, 1794, p.<br />

41) : m'amt<br />

vazutil a§a de gosh afun-<br />

data inteadancimele adancurilorh, catt<br />

amt avuth frica c n'oiu mai es) de<br />

acolo..."<br />

A. Odobescu, Mihnea-voda p. 8 :<br />

o-<br />

chii unchiau1ui, afundaci sub cercul<br />

albit al sprincenelor..."<br />

In sens figurat :<br />

Coresi, Omiliar 1530, quatern. IX p.<br />

3 : luindh camete §i asuprindh cu nedereptate<br />

i afundap in rapiciuni...<br />

Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. in Acad.<br />

Rom.) p. 98: ...unii, ca cum inca mai<br />

de nainte de mangaloase voroavele ei<br />

spre somn furati §i in chitéla socotelelor<br />

afunclap ar fi fost, ca de somn<br />

saii de yin ametiti..."<br />

Alexandri, 0 primblare la munti :<br />

Calugarul, qicend aceste, tinti ocbii<br />

in gios i statu putin afundat in ganduff<br />

; tot trupul ml parea impetrit ;<br />

numai buzele i se mi§ca..."<br />

v. ''Afund.<br />

2'Afunditt, s. n.; l'infinit. d' afund<br />

pris substantivement : immersion, plongeon.<br />

Sinonim cu afundar e. Ca<br />

supin : daca e vorba de afundat ; cand<br />

e tréba pe afundat etc.<br />

v. Afundare.<br />

Afundltbr, -Ore, adj. et subst.; approfondissant<br />

etc." (Cihac). In grain<br />

nu se aude i in texturi nu s'a introbuintat.<br />

AfandfitUrit (pl. afundeituri), s. f. ;<br />

approfondissement, enfoncement. Italienesce<br />

a ff o ndatura (Cihac). Se<br />

intrebuinteza mai mult : infund<br />

tura §i afundi§.<br />

v. 1. Afundat. Afundiy. Infuncl.<br />

Afundll (pl. afundicuri), s. n. ; enfoncement<br />

, fond. Punctul fOrte departat<br />

al until spai, dar numai pe uscat.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!