ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

109 AC 110
care exprima aceiai ideia ca in proverbul
daco-roman : acul este mic ,
dar scumpe haine cOse" (Pann, Prov.
I, 137).
A doua cimilitura macedo-romana,
forte ingeniOs i 'n care chiar prin
rima este indicat ac:
Drac tru chis, 'n cer tut drac,
S'dste vär'nä cOdA nh trag,
Pri-hu-cido cu cOda mi bag,
Din dao-trei masi una fac,
Pithri-ci-si di cOda ascap...
(M Iutza, Crugova)
adeca, : drac in lad, in ralu tot drac ;
daca trag dupa mine o cOda, apoi ori
unde mö bag, din doö-trei numai una
fac, pina ce me scap §i do WA".
In fine, un fel de ghicitOre volaresca:
De unde aü luat Adam i Eva ac §i
ata de aü cusut frunqele de smochin.. ?"
(Cost. Negruzzi, Cum am invëtat romanesce).
II. Feluri de ace.
Ca instrument de cusut femeesc, ac
a dat nascere la proverbe :
Despre femel lenevOse : Cand eram
la mama, i sO scieam sä cos, ca mama
impungea i eti trageam acul..."
(Pann, Prov. III, 106)
Despre femel lucratóre : Barbatul
sa aduca cu sacul, muierea sa scOta
cu acul, tot se isprävesce..."
(Ibid. II, 123).
Din ace femeiesci, Dr. Polysu (ed.
Barit p. 9) distinge : ac cu ureche"=
de cusut, ac cu craci" = de per, ac
cu Omaha" = bold. In unele locuri cinghel
sail cange crochet" se chiarna :
acu-c In r ului (Ia§i, corn. Bosia).
Intr'un document scris in Argq la
1621 (Arch. Stat.): 10 ace de carpa
de argintu."
Intr'un act din 1686 despre, bainele
§i sculele ale jupanesei Ilincai fata jupanesei
NOV,i ot Petre§ti, care s'au
dat de pomona dupa moarto el", ne
intimpina, afara de ac de argint" in
doO rinduri :
2 ace mari de argint cu raargäritar
§i cu turchiaze ;
2 ace mari de argint de invalitura..."
(M-rea Cotrocenfi, Arch. Rat.)
Poporul, firesce, crede ca cel mai
frumos din tOte acele trebui sa fie acela
al DOmnei. Jocul copilaresc de-a Babagaia,
numit pe a-locuri : de-a Clóta, dea
Puia-gaia etc., se incepe in Muntenia
printr'un dialog intre copilul care face
pe clO§ca cu pui i intre acela care
face pe baba :
Ce cauI, babo ?
Acul DOnanei.
0 fi asta (aratand piclorul drept).
Ptiu! nu e asta..."
(Ispirescu, ,Tucaril, p. 25).
In alte varianturi: Acul D 0 inn el
cu fir rop..." (G. D. Teodorescu, Poes.
pop. 198).
In unele districte (Dolj, com. Risipii;
Olt, com. Pirql) se chiama :
Acu-Ddmnei flOrea Scandix-pecten, numita
i latinesce: Acula, ital. Aguglia,
span. Aguja, dar cunoscuta mai
mult sub poeticul nume de Peptenele-
Venerei" (Pecten Veneris). In Acu-
DOmnei" se intelege anume ac de
per", o unelta de cochetaria deja la
vechil Romani : comas a c u comentibus"
(Quinctil. II, 5).
Din ace barbatesci, Romanul distinge
pe cele intrebuintate de croitori, cojo-
earl,
cismari i a1ii, numindu-le : ac
abager e s c " (Olt, cora. Ylaici), ac
ti g an e s c " (14, coin. Sinescii) etc.,
iar un ac mare, in genere, se (lice: a -
coin, in Banat §i'n Hateg: aconiu,
prin opositiune CU un ac mic : acut,
aculet sail ac§or.
v. Abageresc. Acoiu. André.
Cange. Cinghel. Igli. Tigdnesc...