ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

339 ADIATA. 340
Cisnadia, nemtesce Heltau, ora§el In
Transilvania ;
Crevedia, un paria in Mehedinti
cate-va localitati in Vla§ca §i 'n Ilfova
; etc.
Care va fi dara prima conclusiune ?
Existinta unui vechiu sufix romanesc
topic -ddia, pastrat mai cu persistinta
in regiunea oltena, ferte rar
in Ardél, de tot exceptional in partea
resariténa a Munteniei §.1 CU desavirire
necunoscut in Moldova.
Acela§i sufix ni se presinta la Serbi
in :
Gróddia Grecime, multi Greci" ;
Srbadilia nemul serbesc" ;
Turddiia nemul turcesc, Turcime";
morneddiia tineret, multi tineri" ;
pie icidtia canime, o dreia de caini";
umcidfia, numele unei provincie,
etc.
Sufixul -ddia nu este slavic la Serbi,
clupa cum nu e latin la Romani. Lua-
tu-l'an
Romanii dela Serbi ? dar atunci
remane deschisa cestiunea : de unde '1
aü Serbii ? Luatu-rat Serbil dela Romani
? aceIai cestiune ii muta numai
dera locul, dar nu se deslega.
In forma -ddia §i'n variantul
d nu se asibileza. El trece insa in z
pe data ce accentul scade pe o vocala
mai jos de i. Ala din Amaradia vine
numele pariului Amarazde = Am
ar adi6n e, er din Ciocddia porecla
Ciocazdn--=Clocadidnu.
v. Amaradia. Melzadia. Mehecling
Adiafor, adj. ; indifferent. Curat ro-
manesce : nep sat o r.
Alexandri, Ia§ii in carnaval, act. II
sc. 6 : ii vorba ca te iubesc ala de
nastru§nic , Inca acum sint adiafor
pin' §i de ciubuc ! et care eram in
stare sa'mi vind sufletul pentr'o liuI6
de tiutiun..."
Acela§i, Hagi-Petcu , act. I, sc. 4 :
Vrei sa'ti spun una, dacal ap? E§ti
un nerecunoscetor, un adiafor..."
Acela§i, Boieri §i ciocoi, act. I sc.
7 : decat a sta de o parte rece §i
adiafor, mai mult patriotism arata cel
ce se lupta cu ori-ce arma..."
Termen grec din epoca fanariotica :
cedtdToeog, care se mai intrebuinteza
nutnai dera intr'o conversatiune comica
sail cu ironiä.
Adiaforla, s. f. ; indifference. Grecul
dötaToeice nepesare".
Beldiman, Tragod. v. 1133 :
Bals in adiaforie, iar Tautul buimacit,
Astdpto, cu ingrijire disul cel nenorocit...
Alexandri, Boieri §i ciocol, act. I sc.
7 : Guvern Ii aista ?.. . ye 'ntreb boieri,
Guvern Regulamentar on p a § a-
1 i c, in care domnesce interesul §.1 s a-
m a v olnici a?.. §i noi sa privim
cu adiaforie o asemine stare de lucruri
?.."
v. Adiafor.
Adiaforisèse, vb.; etre indifferent. Romanesce
:
s a t or.
a nu p s a, a sta n e p C
Conachi, Afrodita §1 arnoriul :
Dar el simte ji lubesce,
Fara sä fie robit,
Si adiaforisesce
In minutul ce-ati lubit,
Incat zic cu hotarire
Ca acest tintr cumplit
Pentru a mea osandire
Singur din tad ati esit !..
v. Adiafor.
1. Adiga, -A, adj.
2. Adiat, S. n.
v. Adiliu.
Adatá ,
&dna, s. f. ; testament.
Forma literara este diTata sat d i -
a t = a neogr. dicha (Cihac), termen intrat
in grain prin legislatiunea fana