ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

885 ALINTAT 886
capto" din capio", jacto" din jacio",
habito " din habeo ", agito" din
ago" etc., alint este frequentativ din
al i n , insemnand literalmente a I i n
d e s" saa a lin mul t". De aceia
notiunea de placere este 0 mai accentata,
in alint decal in a 1 i n. E sinonirn
cu d es mier d, r e sf t, r e s -
gaes c, mangaiu, cocolesc etc.
Acest verb atat de frumos §i derivatele
lui s'a t. pastrat pe deplin numai
in gralul din Moldova, pe aiuri auindu-se
abia intr'un mod sporadic.
Costachi Conachi, Poes. p. 235 :
AbIa somnul imI inchide genile cu läcramare,
Si amoriul mi s'arata cu aripi dismerd a-
tOre,
MO alintei i'm1 sfetesce acele nopti fericite,
Ce petreceam intr'o vreme, cu desfetari
insotite....
Costachi Stamati, Muza I. p. 277,
Luntrea" :
Senin cle-asupra cerul, sub ea ca stecla mare,
S'a florilor mirazma, s'a zefirilor boare
Gingas o dismerda;
Incat parea ca t6te i se supun, se pldca
Si vor ca a lor gratil numal decat sal plack
tar luntrea s'alinta.
Alexandri , Harta Rezepl , sc. I :
Acum m'am tetras la mo0a mea, la
Bursufleni, ca sa respir aerul campiei,
sa
visez, sa m ö alint i sa'rni caut
amorul ...", unde in glosarul din torn.
IV (Teatru , ed. Socec) p. 1753 alint
e explicat prin f asoles c".
SA se observe ca, precum alint n'are
a face cu lint e, tot ma nici fasolesc"
cu fasole", dar Mci cu germanul
faseln" (Cihac, II, 107), ci este un
neologism fasonesc = faire trop de facons,
etre faconnier".
v. Fasolesc.
Costachi Negruzzi, Muza dela Burdujani,
sc. 2 : Cand rea i nesuferith,
cand sentimenta1 i cocheta, s'aprinde
0 se alintei ca 0 copila brudnica ..."
1. Crenga , Amintiri din copilaria
(Cony. lit. 1881 p. 2) : bratele ei m'ati
leganat, cand Ii sugeam tita cea dulce
0 me alintam la sinu'i gängurind
ultandu-me in ochi'l cu drag..."
A. VlabAti, Nuvele p. 49 : se a-
§eqa pe genunchii lui pi'l saruta, alintdndu'V
vorbele i neteclindu'l pérul..."
In graiul vechiu abia exista o deosebire
de sens intre alint 0 a 1 i n.
Dosofteiu, 1673, ps. LXXXVII :
Tar pusu't asupra'ml mania ta sfanta,
Preste mine valuri trec de nu s'alintd...
Acela0 in Paremiar 1683, f. 51 b :
Jon. I, 12 : luata-ma
i ma a-
Tollite me
et mittite me in
runcata in Mare mare, et q u i eva
alinta Ma- scet mare a voila
de pre vol.... bis...
iar mai jos, f. 108 : adeca suinda
Hs. la muntele Eleonului la Vaznesenie,
alintindu-le inema i na angai nd
u I pre iubital sal... "
De aceia 0 la Budai-Deldnu (Diet.
Mss. In Muzeul istoric din Bucuresci),
care cunoscea cuvintul numal dupa vechile
texturi, gasim : alintezu = a I in
e z u, lindern, mildern".
Vechiul frances alente r are ace-
lapl
inteles, buna-Ora la Ronsard :
Mais la fievre d'amours
Qui me tourmente
Demeure en moy tousjours
Et ne s'alente...
saii:
A ma douleur, qui jamais ne s'alente
v. 1Alin. 111eidetresc.
v. Alint.
Alintat, -4, adj.; part. passe d' alin t:
dorloté, cajole, amadoué.
Inteun mic glosar, Costachi Stamati,
Muza I p. 532, explica pe alintat prin
pi