ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

601 AIURE 602
Alu-de-grädinet. V. 2'.Attl.
Alu-c1e-p6.dure, s. ; t. de Botan.:
1° Es martagon , Lilium martagon;
2°. chélidoine commune, Chelidonium
majus ; 3°. asphodèle jaune, Asphodelus
lutens. ln primul sens se qice mai
des ai§or sail ai§or-galben,
in al doilea : rost o'p a s c a, n egelarit
iarba-rindunelel.
v. Aipr. 2' Aiu. Atul-ursulut.
Negelarip...
AIul-clOref, s. m. ; t. de Botan. :
Muscari comosum. Un fel de z a mbila
cresc6nd pe camp i care se
Oce §i frantusesce: a i 1 de loup, ail
de chien, italienesce : cipolle canine
(Nemnich). Romanesce se chiama mai
obicinuit: c p a-ciórei (Dr. Brandza).
v. Aglied. Anc. Cepa-ctorei.
ATu1-Orpe1u1, S. m. ; t. de Botan. :
Allium scorodoprasum, ail d'Espagne
(Sava Barcianu). i frantusesce se (lice:
ail serpentin", nemtesce: Schlangenlauch",
englesesce: viper's garlick".
Cand este a inflori, cotorul acestei
plante se indOie spre pamint
§*i apoi éra§1 in sus, incovaMdu-se
astfel ca un g
é r p e, de unde'i vine
§i numele. Se mai chiama §i aiu-
-s elb at e c. 0 alta varietate, purtand
acela§1 nume de dul-erpelui, este Allium
victorialis", grecesce : '0 g i oaxdeodov,
din causa ca foile sint pestrite ca
o pele de § é r p e. In Germania, anume
acésta varietate se considera la
popor ca propria a goni pe draci §i
pe strigoi (Nemnich, I, 190).
v. 2Aiu.
.A1u1-h.rs-u1uT, s. m. ; t. de Botan. :
ail des bois, Allium ursinum. Unguresce
de asemenea: medve hagyma;
dar deja terminul grecesc d e o amigo-
dov, tradus latinesce prin album u rsinu
m", exprima aceia§1 asociatiune
de idei : alutursului. In limbile ro-
manice: fr. ail d'ours, span. ajo de
urso etc. Se mai qice aiu-selb at
e c, ba §i aiu-de-padure (Dr.
Brandza).
v. 2..Aiu.
Aiuritre.
Aluritt,- et.
v. Aturez.
Alare s. aür, alre S. alrY, adv. ;
ailleurs, autre part, dans un autre endroit.
Sinonim cu ainde. Adverb de loc:
nu unde este cine-va on ce-va, sail nu
despre unde se vorbesce; prin urmare,
in opositiune cu aici, cu acolo
etc., dupa impregiurari, de ex. : daca
nu'l gasesci aici, cautal aiuri; nu
l'am v'elut acolo, dar nici pe duet,
nu l'am cercetat. In privinta locului,
este ceia ce al-data e in privinta
timpului, Tar altf el sag aimintre
in privinta modului. Cand cine-va sag
ce-va nu se afla nici aici, nici acolo,
nici aiurz, atunci se qice nicair I.
Cu emfaticul -a: aiurea sag aiuria ;
cu amplificativul -le : aturele, aurae,
cu emfasa : aiurelea, aturilea. Macedoromanesce:
atiurea. La Istriano-romani:
aiure, aiurea.
Dictionar Banatën circa 1670 (Col.
1. Tr. 1883 p. 422) :
Aiure } Alibi."
Aiurile
Alaturi cu aturt, dun, exista
forma aire,
I°. Fara prepositiune:
a) aiure, afuri.
Alexandri, Harta Raza§ul, sc. 4 :
Mariuca. Iaca ! aici mi-ai fost,
badica?
))Huta. Ba atm! . . ."
§i