ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

133 ACATARE 184
Than din Vinti, 1689, 1. 158 b. (Io.
V, 4) : ingerulii Domnului pogoraia in
acdtare asuri In lact §i turbura apa..."
= span.: descendia en cier t o tiempo
portug.: descia em cer to tempo"...
Evangeliarul transilvan 1618, Luc.
XI, I : si and s ruga elt in acdtare
lona, cumil pnrasi, zise unulii dein
ucenicii lui catra elii..." = et factum
est, quum esset in quo dam loco
orans... = gv.voity
Italienesce acest pasagiu se p6te traduce
forte corect : in c o t ale luogo".
Deja Lexiconul Budan (p. 3) a observat
identitatea intre romanul acdtare
i italianul co ta 1 e. Ambele
insa nu deriva din lat. aeque-talem,
precum banuia Diez (ViTtb.2, I, 143), ci
din : eccu'talein, cu ec- devenit prefix
trecut in ac- sat in c- in tOte limbile
romanice : acelcel, acestcest,
acolocolo etc.
In locqiunea proverbiala muntenesca,
pe care ni-o da Anton Pann
(Prov. III, 129): eil accitare pOma nu
sint, dar nici fie-ce pasere nu me maname
s'a conservat latinul talis
cu sensul de excellent", ca in : talis
vir, talis dignitas, talis et tantus etc.
precum §i la noi In adjectivul t a r e .
Cu acela0 sens in Transilvania : La
noi mai auqi pe batrani qicOnd despre
o persOna sail un lucru : nu-i acdtare,
adeca: nu e mare treba de el" (I. Bianu,
Tirnava).
Cronicarul Neculce, II, 245, descrie
in urmatorul mod pe Doinnul moldovenesc
Duca: Era om nu pré inalt,
91 gros, burduhos §i batran; nurnai i§l
cernia barba ; pe atata se cuno§tea ca
nu avea acatare minte saU frica lui Dumnezet.
i ce gandia el sa faca, §i la ce
se ispitia, §i la ce fat
adus pacatul... !"
Din lat. eccu'talem limba romana a
capetat un triplet fOrte interesant.
Alaturi cu acdtare, ne mai intimpina :
cut are 0 a t ar e. Sub raportul material,
intre cate-trele este aceiall legatura
ca intre : acest, cest i ast sail
aest, derivate d'o potriva din lat. ecc'istum.
G.enealogia lexica este :
ecculalem
*acotare
'acutare
acdtxre cutare atare
(it. cotale) (span. atal)
Accentul pe a treia silaba, pe de
o parte a provocat perderea unela
din silabele anteriOre netonice : [a]cutare
0 a[cu]tare; iar pe de alta, a
redus in forma cea mai completä pe
vocala clara la vocala obscura : acotare
acutare accitare. 0 data tripletul
dobandit, s'a operat apoi o mica
diferenVare de sensuri, fail Care ar fi
fost de prisos i trebula sa pera doe
din cele trei forme. Astfel accitare insemneza
: un certain" ; cut are: a
savoir tel" ; a tar e: un pareil". De
ex.: acdtare loc" = un certain lieu";
c ut are loc" = A savoir tel lieu";
27at tare loc" = un pareil lieu". De
aci resulta, ca graiul romanesc pOte
sa alba nevoe de cate-trele.
Macedo-romana a pastrat numai o
forma : ahtare, nascuta prin scaderea
guturalei din acatare. E curios de a
vede pe unii cautand in macedo-romanul
ah- pe un albanes a k a-, pe cand
romanul acd- = lat. eccum ne apare
nu numai in acdtare, ci intr'o intrega
familia de cuvinte curat romanice :
acolo, acel, acest, acum, aci etc. Dar
atunci de ce 6re sa nu se pretincla cu
acela§1 drept a fi albanism i italianul
cotale?
v. 3Ac-. Ahtcit. Atare. Atelt.
Cutare. Tare. ..
5*