ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

13 A=CEA 14
-a prototipul -fa (ya), ne gdsim fatA
'n fata cu pronumele demonstrativ
indo-europet fOrte cunoscut ya (fa),
sanscrit ya(s), zendic ya, litvan ji (s),
paleo-slavic i, latin i in is, id etc., cu
care deja Curtius (Grundz. No. 606) a
identificat pe emfaticul c al Grecilor.
v. Windisch, Relativpronomen in Curt.
Stud.11,316. Prin urmare, un aycoa-i este
paralel cu romanul acest-a sad acel-a nu
numai prin functiunea de demonstrativ
emfatic, dar pOte i materialmente prin
-4=-a, dedi Romanii n'at imprumutat
acOstA particulA dela Greci. SA fie Ore
o remMiO, dacicd, ?..
6*A, article feminin adjectival.
De'naintea adjectivului, singurul articlu
feminin intrebuintat in limba nOstrA
literarA veche §i nouA este c e a.,
tot ma la Istriano-romani, 'far la Macedo-romani
a cea: cea frumOsA, cea
muptd, acea muptd, la belle"; in gura
poporului insA, mai ales in Tora-RomanOscA
i peste Carpa-ti, circulOzA in
multe locuri forma a, care apartine in
speciA posesivului.
Ne intimpind des la Anton Pann :
0i
in fuga lul a mare
II pring cu mAna cAlare
(Proy. III, 107),
uncle nu diferd intru nemic prin sens
de obicinuitul : fuga c e a mare...",
macedo-romanesce fuga acea mare..."
ce o vr15, sA fad,:
BArbatu'l la tOte ca inutul s tad, ;
51 dacA gtsesce vre-un lt-më-mamd,
Nu vede, n'aude s,i nu'i baga 'n sOnah,
De pArere buna. pe care 'ntalnesce
hi laudA casa, I so fericesce
CA ea bArbat are bun peste m6sura :
Ca painea a bunt-.
(Proy. II, 97).
Se qice proverbial : ei trAesc irnpreunA
ca painea a buna...", e bun ca
painea a bund, : II lei imbucAtura din
(Pann, II, 135 ; III, 20).
Cu particula emfaticA -a, din a so
face ea, §i atunci generalmente se lungesce
in gralul poporan i adjectivul
care urmOzd, dandu-i-se articlul postpositiv,
astfel ca in loc de painea a
bunA" se aude : painea aia b u n a", cu
sensul apr6pe superlativ de fOrte
bunA".
La plural este ale, adesea preces de
prepositiunea partitivA d e.
Pann, II, 100 :
Vr'o cAte-va vorbe trAnti dupA, lege
D'ale nodorOse, ca nite ciomege...
Ar fi tot una a 'lice : vorbe de c el e
nodorOse."
and la ale se acatd. emfaticul -a,
atunci se adauga mai tot-d'a-una articlul
postpositiv la adjectivul urmAtor;
de ex. Ian, cum vorbesce un te'ran
din Ilfov :
Mi-aduc aminte do vorbele ei alea
dulcile ca mierea...."
(I. Dumitrescu, ZnArandita, p. 28).
Sad intr'un basm din Meheclinti" :
Apoi Pacu o nuntA d'alea in f r ico§atele
: aa nuntA §'ma veselie
mai la rar..."
(Ispirescu, Legende, p. 344).
Pe alocuri, mai cu sOma in Banat
§i 'n partea sudicA a Transilvaniei, a
§i ale se aud aspirate ca ha i hale
sat chlar hale ori hale.
Inteun basm teme§On, reprodus en
tOte particularitAtile dialectale de cAtrA
Picot (Dialectes roumains , p. 30, 34) :
Casa in carie §edie stApana Oitanului
II tAtA din oasie de om. in Ia
dedie
numa o babA cu fata lel ha frumoasd,..."
§i mai jos :
Io mA due naintie sa vAd t§inie o
fost nietriebnicu ahala carie furA pre
varuica miea i tate lucrurile iei hale
frumoasie..."
Dei fOrte respandit i chiar mai eu-