ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

509 AGHIUTA 510
cea..." (G. Dobrin, Transilv., Fagara§,
corn. Voila).
Cu acela§i sufix deminutival feminin
-u t a, dracul se numesce une-ori
Tichiut a, literalmente petit bonnet,"
din causa rninunatel tichiute"
care'l face nevNut (A. Iliescu, Dimbovita,
corn. Sardanu). Prin fusiune
poporana intre Aghii4a i Tich
u t t, s'a mai format apoi numele
Ghighiuta:
Dupa credinta poporului, mai marele
dracilor este S car a o sc hi §i
ajutorul sea Ghighi ut a..." (M. Busuioc,
Sucéva, c. Stolniceni).
Vräjile bäbesci par a fi una din
specialitatile lul Aghiuyi pintre ceitalti
draci. Darea in boghi, mai ales,
are olëc do arnestec cu Aghiup, §i
de acela mai intaiu boghii se descanta
putin..." (Staret G. Theodorescu, 0-a-
Mavromol).
In locutiuni proverbiale se (lice :
It
fu r Aghiuld = a adormit greil";
nici Aghiuyi nu'l mai scóte
d i n... = DU e scripare"; I 'a luat
Aghiuld = a murit, a perit".
Basmul Voinicul cel cu cartea in
mana" (Ispirescu, Legende p. 106) :
In pnarul ce dete lul FOt-frumos aniesteca,
fr sa scie el, nesce burneni
adorrnitóre. Cum bëu, II §i fura
Aghiuyi. Caqu intr'o amortaa sor cu
mOrtea. Capul 11 bananaia intr'o parte
intr'alta..."
P. Ispirescu, Pove§tile unchiului sfatos,
p. 65 : Cum mi'i vequ vitOzul,
unde mi se apuca §i mi le dete o snopela,
pina gisera, ca nu sint el, §i nu'l
putu scOte din mama lui nici Agh-
CC
Jipescu, Opincaru p. 66: Numa cu
cepa, cu castraveti §i cu mamaliga
gola, te dud lute pö copca, prietene ;
te lea galea Cara, timp, Aghiuld, or
i
sfantu Aranghiel 1 do cere sufletu
cand e sa. mOra Rumanu..."
Se crede ca Aghiutd vine din grecul
gytog sfant", aducéndu-se ca analogia
pentru filiatiunea sensurilor ital.
san t on e, span. sant on etc. (Cihac),
carl insa nu dovedesc nemic, fiind-ca
nu insemneza pe drac". Tot ma
putin ar ajuta alaturarea locutiunii
poporane : II Dora Aghiutd = el adormi"
cu cea-l'alta locutiune poporana :
7111
fura Sf an t ul = el adormi", cad
in primul cas adormirea este anume
ca sa se 'ntample ce-va rofl, cola ce
nu ne intimpina in casul al doilea. 0
adeverata analogia pentru transiVunea
logica s n t =dra c" se infati-
.1eza numai atunci cand un popor ii
schimba religiunea cea veche pe o alta
non D e ii de mai 'nainte scad acum
in ierarchia la treptri de sfinti maruntei,
saü chiar devin dem on Y. Ap,
sanscritul deva VI", respins prin
cultul zoroastric, s'a prefacut la Persi
in d a e v a demon", neo-persicul de v
saü d i v, bucharicul dai van g indracit;
fermecat " (Justi, Handl). p.
144; cfr. Max Muller , Selected Essays,
II, 134). Daca dara tot a§a s'ar
fl nascut romanul Aghi,up, ar urma
atunci nu un imprumut modern din
grecul Eiyto; sant", ci existinta unui
Ag-, ca nume de Vitate, in panteonul
autocton al Daciei. Mitologia dacica, §i
cea tracica in genere, e prO-putin cunoscuta.
Este sigur insa ca la Albanesi,
posteritate directä a Tracilor, in cantecele
lor cele mai vechi, dupa dialectul
gheghic, A g o, articulat Agoi a,
insernnéza, Dumneclefi" (Hahn , Alb.
Stud. Lex. p. 1; Camarda, Grarnm. I,
122).
Tulpina romanului Aghiuyi cata sit
fi fost de forma feminina, ca in naiba",
popa", tan," etc., cad altfel
sufixul ar fi - u t, nu -uIit. Albane