ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

589 AIMINTRE 590
pr i sa nu se tie de lege, mad%
ta sa nu crezi, c aimintrile nu se va
afla..."
Moxa, 1620, P. 370 : nu era de totu
rau Anastasie, ce era §i bunü, ca de
nu vré fi intunecatii cu acia vracolacie
de facia ram pravoslavnicilort, aimentré
elt era
bung..."
AcelaV, p. 385 : d e aimintre' era
omt bunt §i nu iubiia strambatatile..."
Silvestru, 1651, pref. : Frumos daril
a luI Dumnezau iaste a ti in limbi,
numai sä viiaze cu dinsele, ca sa intelega
§i alii ce zice, ca aimintria
nime nu va put% lua intramare..."
Ibid. f. 151 a : de-ara face camintria,
huli-s'ara numele lui intre pagan..."
Dictionar banatén circa 1670 (Col. I.
Tr. 1883 p. 422) : dimintre. Aliter.
Secus".
b) Forma fall -1- ne presinta varianturi
: amintrile, amintrilea, aminterle,
amintere, aminterea, aminteri.
Inventarul manastirii Galata, 1588
(Cuv. d. batr. I, 212) : de va in-
torce
leje..."
amintrilé, se fie lepadat de
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom.) p. 20 : amintrile, pricina cla-
tinT
si
dandu-sa, odihna i lini§té fara
turburare i stranciunare a fi nu poate..."
Dictionar slavo-romanesc circa 1670
(Mss. in Bibl. Societatii Archeologice
din Moscva, f. 28 b) : mminin, intr'
alt chip sau amintere.
Samuil Clain, Invataturi (Blaj, 1784)
p. 89 : sa §tii §i sa crezi, ca din neprecépere
§i din slabiciune firii am facuta
aCasta sau pentru ca te-arnü
Iubitil §i amfl vrutü sa te invü binele
care Varna socotita de folost tie, ca
amintrile cumil a fi pututt face eu
ce-va asupra ta..."
Critil i Andronius (IaV, 1794) p.
16 : aminteré, arzaré de arti fi dupa
mqte§ugia i potrivita precumt tu
vrei, arü fi o grepla..."
Ibid. p. 102 : aminterle, nasulti a-
Auta multü de a inchipui masura MIL."
Caragea, Legiuire 1818, p. 19 : cand
lucrul acela pentru zmintela ce are
ramane netrébnic sau cu anevoe a fi
de trebuinta, Iara. aminteri sa ramae
vanzatofful nesuparat..."
Ib. p. 34 : Cu zalogul mi§catorIu
iiU poate imprumutatoriul s s slujesca
la trebuintele sale, de nu sa va
tocmi cu datornicul, cadi amintere' Nice
strica6une va cerca, platé§te..."
Jipescu, Opincaru p. 34: Amint7ilea,
frate Motaila, vorbinda la drept, sä ne
Ierte cin' ne-aude, alta lume Ye la tara,
alta la cetati i la zilralele or la targurI..."
De0 forma fara n
exista deja in
secolul XVI, totaqi in texturile cele
mai vechi ea ne apare sistematic ca
o scurtare dissimilativa din afmintrilea,
tipul cel mai lungit i avénd trel
pe cand forma cu -1- figureza tot acolo
simpla sail numai cu emfaticul -a :
aimintre, aimintrea, i chiar cu vocalismul
archaic : aimentrea. A§a. la Coresi,
Omiliar 1580, vedem aimintrea,
nici o data aimintrilea, alaturI cu amintrilea,
nici o data amintrea :
quat. IX p. 7 : quat. XIX p. 10:
graia§te-se i ai- multa era credinmintr6
dumineca
noao, derep-ce ca
ta de-aciia alal-
tor, , ca atunce
'nteaèasta vor sa
se innoiasca truamu
opri mariei,
e acmu nu o -
purile mortilor... pre§te, ce amintriWO
tarn sa
arata mai mare...
Pe la sfillitul secolului XVII, dispare
din texturi forma cea primitiva
aimintre, lasand pe derivatul amintre,
care incepe apoi a se respandi, multiplicandu-se
in varianturi poporane :