ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1007 AMAGESC 1008
Alta. :
Draga mea suptire 'n trup,
Harnica, maleaI avut 1
De frumOsa, te-a facut
Cu ochl negri de ochit,
Cu sprancene deamdgit...
(Jarnik-Barsanu, 30)
b) Sub forma reflexiva.
Moxa, 1620, p. 369 : elu s e amdgi
de dragosté aurului.. ."
Pravila Moldov. 1646, f. 145 : mai
vratosa vinula ce va fi bauta, va-
dzandula limpede i frurnosii la fata
qi
moale i dulce la gustare, de-are fi
inteleptil ne§tine , totti s a amagiafte,
parandu-i ca nu sa va inbata..."
Cantemir, , Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 21) : putinta in mandria
sa amagindu-s a, lucruri peste putinta
sa incOpe. .."
Samuil Clain, Invataturi (Blaj 1784
p. 14) : Cu adevaratt n e amdgimii
canda traima, ca cum nu amt créde
ca vomir sa murimil..."
Beldiman, Tragod. v. 2613 :
*'asa intr'o dimineta, cu un chip mult thlharesc,
Amdgindu-s 6, portarlul, totl in nuntru nava-
Zilot, Cron. p. 117 :
lose
Säracul vultur romanesc, cum s'anicigi de
vulpe
Culbsorul lul eel strámosesc in gura el sal
surpe I
Pre -WO, Mara si pre leü fácutu-le-aii sä
crape,
far d'ale vulpil lingusell nu ail putut sI
scape I...
A. Pann, Prov. II, 83 :
Tinara nevinovata
Lasa s s e amdgéscd
zimbi cate o data...
Gr. Alexandrescu, Nina" :
In sfirsit, Nino, simt ca traesc ;
Inima'ml astaig e izbavita
D'acea robia nesuferita;
MaI mult asuprä'ml nu m'amdgesc...
qi
§i
II°. Originea.
Aseménarea fonetica intre amdgesc
spaniolul a ma g ar menacer" (Lex.
Bud.) se inlatura prin marea deosebire
logica intre ambele cuvinte ; asemönarea
logica intre amdgesc §i rnaghiarul
a mitga t ni séduire" (Cihac) se in-
IltarS
prin imposibilitatea fonetica de
a le apropia pe unul de altul. Ambele
aceste etimologie ar trebui respinse
chiar daca nu s'ar gasi una pe deplin
indestulatore, care credem nom se 0sesce
In casul de fata Ara multa greutate.
Amdgesc presupune pe m a g ,
dupa cum indrngesc" presupune pe
"drag". Initialul a find prepositional
in toti verbil cati se incep prin
a m- : amenint, ametesc, amortesc, anmtesc
etc., rernane simplul meigesc,
corespunVor grecului f aysiito ensorceler
, duper, , tromper" din tidy,gg
magicien, sorcier", cu un sens fun-
7/
damental de fermec" , care nici la
Romani nu s'a perdut de tot, buna-ora
intr'un text din sec. XVII (Cod. Mss.
miscell. al Bis. Sf. Nlcolae din Bra§ov,
p. 494) : hitldnii oameni i farmacat
or ii indénana apre mai amaril,
amdginda i amdgindu-s e..."; sail la
A. Odobescu, DOmna Chiajna p. 63 :
Firea le este a se strecura pe la cei
cu puterea i a le amdgi minile printr'un
f ar m e c..."; dar mai ales la
mitropolitul Varlam, 1643, I f. 62 b,
undo se intrebuintéza anume cu sensul
de fasciner" : cbrida volt sa,'§
faca cruce, numai ce mahaescil c u
mana cum are amdgi oare-ce,
acéia nu Taste cruce, ce'i o maniecie..."
Pe la 1790, domnind in Téra-Romanesca
Mavrogheni , devine favorit al
principelui un Perticari :
Cu mincluni dicOnd ca scie
FOrte bine-astronomie,
.A.dicate ghicitor
de stele cititor,