ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

243 ADAM 244
vice-versa N. Tichonravov, Pamiatniki
otre6ennol ruskol literatury, t. 2
p. 439 sqq.) In ori-ce cas, fantana
comuna, directa saü indirecta, a acestor
subtilitati teologice poporane e bizantina,
dupa cum e i explicatiunea simbolica
a numelui ADAM in Pravila lui
Mate lu Basarab : A=fvcco (resarit),
D=zlicrtg (apus), A=---Nnog (nord) §i
M=IVEavkia (sud).
v. Conaceirid. ferteiciune.Hunta.
Mult mai romanesc e Adam in vrajl
§i descantece.
Intr'un descantec cand s'a deochiat
o vita :
. . . le vacile,
Le du pe cArarea lui Adam
La 'Apnea lui Avram
Si la apa lui Iordan...
(I. D. Nour, BOrlad)
Intr'un altul de desfacut farmecele :
De mana drdptã m'atil luat,
Pe ca.'. ar e a lul Adam m'aii purees,
La fantana lui Iordan
Cu crucile de mir,
Cu tArmurile de vin;
Asa Sfinta Precista Or'asl de man'a m'adi
luat,
Pe croli alb m'ati aseclat...
Intr'un descantec de albéta :
(Idem)
De mfina drepta l'a luat,
Dipe sere l'a inturnat
S'a pornit, §i a plecat
Pe drumul lul Adam
La fantana lui Jordan,
S'a talnit
Trel surorl a sOrelul...
(Albira Carpatilor, 1879 p. 346)
Ce sa fie Ore cararea lui Adam" sail
drurnul lui Adam"? In alte descantece
figurèza in locu'l : cararea lui
Troia n", de ex. In lunga vraja de
a face pe dragoste", culOsa de d. S.
F. Marian in Bucovina i unde ne intimpina
de trel orl
In altele :
MAriOr'aii sinecat,
Sinecat unit manecat
Pe cArarea lul Troian
La riul 11 Jordan...
(col. 1, Tr. 1870, No. 3 p 4)
Pe Carare,
Pe Wits mare,
La riul lul Iordan,
La ftrit'ana lul Bogda n...
(G. D. Teodorescu, 362)
Tralan, Orintele Daciel; Bogdan ,
fundatorul Moldovel; éta-ne deja fOrte
departe de lumea bibIicJ
Inlocuit'at Romanii pe stramoval
omeniril Adam prin stramopl national
Tr aia n? sail nu cum-va, din contra,
vechiul cult al eroului pagan va
fi fost gonit mai tailiti prin elementul
semitic al crqtinismului? In astronomia
poporana calea hal Troian"
fiind una din numirile drumului de
lapte", sa fie Ore tot acela i calea
lui A d a m"? lath, negre§it, nesce cestun).
cat se 'Ate de interesante. Vom
observa numal, cA'n latinitatea medie-
vala acOsta parte a cerului se chiama :
via Sancti Jacobi", de unde : span.
camino de Santiago, fr. chemin de St.
Jacques, provent. cami de San Jaques,
bret. hent sant Jakez etc. (v. Gaidoz
et Rolland, MOlusine, 1884 p. 151-3).
v. Avram. Bogdan. Iordan.
Troian.
Se pare ca tocmal functiunea cea
astronomica a lul Adam, suit intr'o
steal, mai pe sus de cel dol luminatori,
ne intimpina in balada poporana SOrele
i luna", aa dupa cum se canta
in Dobrogea (Burada, Mot. p. 168).
Nesciénd cum sa scape de amorul fratelui
set, Luna II qice SOrelui :
SOre luminos,
Mandru i frumos!
0 scarti de fer
Pin' la naltul cer
Tu mie arnl facl,