ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

907 1.ALT 908
Para spor", 0 de ad apol retacita".
v. Bitang.Ialomila.
Alard. (plur. Alseuri), s. n.; nature
particulière, propriéte. Cuvint format
din articlul posesiv al 0 din pronumele
s e ü, prin care vechii scriitori
romani aU cautat a traduce pe paleo-
slavicul svoistvo dela svoi suus"
§i
pe grecul 1dtdung din 'idtog.
Dosofteiu, Paremiar 1683 f. 127 a :
cum are parintele al.saulü sau a nate
pre filuill i a scoate duhult svantil,
§i cumil are hiulii alsetul sau a sa na-
§te din parintele, alb, i duhult svantil
are alscrul sail a purciade din Orintele
§i a sa odihni pre fiiul; a§ia
osäbiciunia numai cu can sa osabascil
alsdurile..."
Acela§i, Synaxar 1683, Dec. 3: bi-
nelui acesta'i alsaulü _cel hire§a sa'§
dia §i la altal din binele
Din substantivul alseic s'a format
apoi verbul alseuesc approprier",
care represinta semasiologic pe paleoslavicul
svoiti sat usvoiti =gr.
idtóco.
Aceste formatiuni carturaresci n'ail
devenit tocmai poporane. Curat roma,nesce:
insuOre §i insuesc.
Lexicon Budan, 39 : a sauesc sail
al s ues c= insupsc, adproprio, proprium
reddo" ; asauint alsa uinta=
insu0re, proprietas".
v. Aleluesc. Insugesc.
Alserhese
Alseuin tit
v. Alsea.
vita
l'Alt, -a, i alba, 4, adj. et pron. ;
autre, autrui. Este alt cela ce nu e
acela§ 1. Se declina ca pronumii
un", acest", acel" etc. §i tot ala
primesce in fiexiune pe emfaticul -a (v.
5 A): altui saa altuia, alter sail altera,
altor sall altora, alaltur, alaltuia, a-
laltei, alaltda, alaltor, alaltora; dar forma
alt se post-articuléza la nominativ
ca adjectivii 0 nu are pe emfaticul -a:
altul, alta, aliz, altele.
Latina avea pe alius i alte r,
cel intalu mai putin determinat: ein
anderer", cel-l'alt mai determinat: der
andere". Romanii ail pastrat ca materia
numai pe alt = alter, dar mo-
§tenind tot-o-data ca functiune pe acea
diferentiare intro alius" 0 alter",
ei all pläsmuit pe lingä alt o nova
forma alalt, reservand lui alt sensul
de alius", er lui alalt pe acela de
alter". In al t er finalul -ter este un
sufix comparatival, ca §i cand am (lice
plus autre" ; in alalt initialul al- este
un articlu posesiv, compus din a d -
-ill um (v. 3..,4/); in ambele casuri notiunea
simplului alt e intarita. Negre-
0t, une-ori alt se confunda cu alalt,
ca i latinesce alius cu alte r; insa
despartirea lor in principill e nu mai
putin sigura. In graiul vechiu, aceleall
texturi ne infati§eza ambele forme,
fie-care cu nuanta sa propria. Buna-
Ora in Codicele Voronetian circa 1550
(Mss. in Acad. Rom.) alaturat cu Noul
Testament din 1618:
1550:
Jacob. V. 12 :
nece cu altul oarecarelegiuramantu...
1648:
...nece cu alt
gIuramantt...
= neque aliud quodcumque juramentum...";
dar cu cate-va rinduri mai
jos:
Jacob. V, 16 :
ispovediti- v urul
alfihlsdf gre5a-
pacatele voastre
unult catra a-
laltu...
confitemini ergo al terut rum
on
peccata..."