ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

76 Ar..,13AN 776
to m n A, pe cand planta masculina se
ice Canepade-vara. Imi aduc aminte
de cand eram copil, a tórnna se adu-
naü tett
haldanii §.1 se facea gl u g
din el (precum se facea §i din strujanil
de popu§oiu) pentru ca mai in urma
sA se b at a de pe el sëminta de canepa..."
In forma moldovenOsca halclan fata
cu muntenescul aldan, iniia1u1 h este
o aspiratiune inorganica, intocmai ca
in ha r masar Yu, dupa cum se 'lice
in Moldova pentru armasar (= lat.
admissarius). Pe a-locuri se aude o forma
0 mai degenerata : hlandan (Baican,
Despre canepa i in, Giurgiu, 1882 p.
5-6) in care, pe linga inorganicul h, ne
mai intimpina propaginatiunea lui n,
din causa cariia s'a produs apoi metatesa
hla=hal. 0 vorba romanOsca o
data nasalisata nu mai perde pe nasala
: din canunt = lat. canutus" se
pOte face prin rotacism carunt", dar
nu se mai intOrce la canut". Forma
hlandan este dara invederat terVara,
forma haldan secundara, forma aldan
primara.
Chiar daca forma aldan n'ar fi cea
primara, totu§i etimologia propusa de
Cihac (II, 121): haldan pour hl a v a n,
gl av an" din slavicul glav a tOte", e
foneticesce peste putinta, presupunénd
o nepilduita trecere a lui v in d. Sa se
mai observe ca bohemul hlawaii" ,
pe care '1 aduce in paralela Cihac
dandu'l sensul de chanvre femelle",
nu are nici o data acest inteles, ci
numal pe acela de entete, Dickkopf"
(Jungmann, I, 683) , Iar chanvre femelle"
se chiama bohemesce h1ava6"
hlawatka", de unde pina la aldan
e i mai departe.
Dar de unde vine cuvintul?
Pe de o parte, intrebuintarea sa exclusiv
rustica, atat in Moldova, cat §i
in Tera-Romanesca; pe de alta, impo-
sibilitatea de a'l gasi vr'o sorginte slavica,
ba nici turc sail maghiara ; totul
dovedesce ca aldan este o veche
vorba indigena, care incepe deja a se
perde clnar din graiul teranului. Nu
cum-va dara, ca i alti termeni botanici
romanesci fOrte poporani, despre
carl s'a vorbit mai sus 0 vorn mai
vorbi adesea, sa fie un archaism elenic,
trecut prin Daci la Romani ?
Aci se presinta do6 ipotese, de o
potriva ademenitóre la prima vedere,
din earl insa numal una se sustine pina
'n capöt.
I°. Aldan =
O. a i a.
Finalul - an este un suflx posterior,
adaos la forma primitiva al d u, care
cu un alt sufix posterior s'a mai pastrat
pina astacri in popor ca nume
personal barbatesc A 1 d e, format ca
11Petre" din Petru" 0 nu mai putin
respandit decat numile personale barbatescl
analOge : FlOre, Trandafir, Cahn
etc., tOte de proveninta botanica.
Ca 0 Petre", Al d e este masculin cu
flexiunea ferneesca, articulandu-se Ald
ea, nu Aldele"; la genitivo-dativ
Aldil, nu Aldelui". Alde este un
deminutiv din A 1 d u, lar aldan e un
augmentativ , intocmai ca baletan "
din wet", boldan" din bold", §olman"
din vim" etc. Prototipul lui
aldan este dara masculinul ald u, care
totql, dupa cum ne vom incredinta
indata, se trage dintr'o forma feminina
desparuta : a 1 d A. 0 planta fOrte
asemenata cu canepa i care cresce in
tOta Romania pe marginea padurilor
prin tufipri" (Dr. Brandza, Prodrom
p. 169) este A It h a ea cannabina",
in vechea spaniOla caiiamera" , portugesesce
caiiametra" , adeca canepa"
saü caneposa" (Nemnich, I, 206),
frantusesce guimauve a feuilles de
chanvre", astfel ca trecerea poporana
a numelui dela acesta A lthae a" la