ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

501 AGHIASMA 502
tranchement ; g resse buche. Sensul fundamental
al cuvintului este acela§i ca
in zagaz sat stkvilar: o popritura,
un ce drat saü venit de
aiuri §i a§eqat pe loc ca o pedeca.
D. S. Fl. Marian (Omit. I, 55) ne
spune ca 'n Bucovina : agestru insérana,
o radicatura de pamint amestecat
cu fel de fel de lemne §i petre,
mai pe scurt tot ce aduce vera o
apa repede i a§6116, intr'un ,loc la cotitura
unui rlfi sad Orig. Era cuvintul
acesta s'a format dela verbul ages
tr r e, care insemna, atata cat
a se opri, a se a§ecla intr'un loc.
Cum de s'a ages trit acesta
pe-aici?==curn de a ajuns §i s'a oprit
acésta pe-aici ? Cuvintele acestea
sint usitate mai ales in partile dela
munte".
E de indreptat numai atata, ca nu
agestru vine dela ages tresc, ci
vice-versa, dupa, cum nu din ageresc"
deriva, ager", ci din ager" se forméza,
ageresc".
Cuvintul cu derivatele sale e cunoscut
§i'n Ardel.
A. Pop, Transilvania, corn. Nasaud-
-Sangeorgit Ag)'estu = lemn adus de
garla, Mat sail netaiat. Se 'lice bunä
Ora : o pluat la munte i.i apa plina
de agiesturY ; Tiganii string agYesturi
sa ail% de foc. Alto exemple : Fugi
de-aici sa nu-ti dail una cu agiestu
iesta I Tu ie§ti un agiestu, nu ie§ti de
la noi. Nu te-ar Ci (fi) ake st it Durnnellet..."
Este din punct in punct latinul a ggestu
m, care insemna ce-va gramadit
la un loc : limum agges t u m,
luta aggesta, aggestum petrarum
etc." In Pliniü ne intimpina chiar:
terra fluminibus a gg e st a", iar in
Maqial : a ggest a humo conturnubare",
adeca intocmai romanul agestu de
mai sus. Cu sensul de stavila contra
du§manului, cuvintul facea parte din
terminologia latina ostalesca : A g -
ge stus ex ramis arborum diversarum,
et junco, et manipulis construetus"
(Amm. Marcell.).
De aci urmeza a cea corecta este
forma transilvana : agestu ; in forma
bucovinena agestru s'a furi§at un inorganic
r, ce-va ca in salatra" in loc
de salata".
v. Stdvilar. Zdgaz.
Iget, subst. et adj. ; désir, tendance,
intention ; dispose a. Cuvint teranesc
din Moldova, pe care l'a inregistrat
reposatul Seulescu (Archiva Albinei ,
Suplem. 1845 No. 11), aducénd ca exemple
: am agit sa fac ce-va ; sint
agit sa fac ce-va", §i derivandu'l din
lat. a gi t o, de unde o forma nominala
romanesca aget intocmai ca p r 6g
e t din lat. peragito" i cuget din
lat cogito=coagito".
v. Cuget. Preget.
Aghiasm6. S. alasmk, s. f.; t. de 'rhea:
eau Unite. Grecul jtyiaowa. In Banat
se (lice i lasind (S. Mangiud). Este
apa pe care preutul o sfintesce §i care
se clice nu se mai strica peste
an, gonind pe drac §i vindecand Melo.
Joan din Vinti, 1689 , f. 189 b :
cAnda cade ce-va spurcatti In vasul
22
cu vinula sau cu untulti sau cu milare
intealtt
sa ce-va, §i. de va fi de curandil
intreg neputredt, sa, l6pede afara
sa, spCle alta vas curatt, i sa ia preotulti
cadelnita sal cad6sca, dupa acCia
sa toarne aghiasmd de la sf a n t a
Bogoiavlenie in cruci§ti de 3 ori,
§i acele spurcate sa le toarne in vasulti
cela curatu..."
Nic. Costin, Letop. II, 113 : cum
ati trecut impnratul Petru Prutul din
coace, 1-au urat Mitropolitul, blago