ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

727 3'ALBtTA 728
A. Pann, Prov. I, 172 :
Surda ostenesci tu, baba., cu ale tale
&belt,
In desert sint i deglaba f oite i r um
ene 11_
0 doinä din Transilvania :
Val, mandrutk alba e§ti,
AlM estl, frumOsa esti,
Dar estl alba d.e albele,
Rosie de rumenelel...
(Jarnik-Barsanu, 438)
Une-ori se qice alb ete in loc de
albeit.
Edi scit numal dela fete zbarciturile sa,
trag,
SI dad rumenell, alb et e, si incolo nu
mb bag...
(Pann, 1, 178).
v. ''Albelei.
s. albtMe, s. f.; blancheur.
InsVea lucrurilor alb e. Latinul albities,
vulgar albitia.
Sinonim cu alb i m e i cu a 1 b 1-
ciun e, carl insA circulezA mai rar §i
se intrebuintezA intr'un sens absolut,
pe cand albept e des in circulatiune si
are diferite nuante ca 0 a 1 b.
Boliac, Fata de Tigan" :
Vede t! cat e de slaM si cat e de frunidsa!
Ce galb ena albqd ! i talia el trasä
Potl s'o cuprincll in man)...
Balada Fulgaw:
FOia, verde ismä creta,
Nu ml-e cOta neguretk
Ci ml-e numal do albéia,
Ca 'n cornul Buzaulul
'n susul CalnauluI
Scos'a Costea o i 1 e...
(G D. Teodoroscu, Poos pop. 509)
I. CrengA, Mo Nichifor Cotcailul
(Conv. lit. 1877 p. 874) : ... albekt iepolor
qicea el 11 slujia de fanar
nOptea la drum..."
Ce folos de multA albep, dacA n'are
Un vino'ncOce" (Pann, II, 129).
La 1 Martie se legA copiilor la gat
un ban cu ate rql i albe, pe care'l
pAstrezA pinA ce yin barclele, i atunci
II lepëdA qic6nd : na'ti negretile si
dA'mi albelile..." (G. Eftu§escu, Dobrogea,
c. Ciobanu).
2A1bétá. v. Albekt.
S'A1b6ta, (plur. albete), S. ; t. de
Med.: taie blanche dans l'mil, cataracte.
Intunecarea luminei ochiului, formandu-se
ca o perdea, care impedecA strAbaterea
ragelor. Se rostesce mai adesea
alb* Nu vine din alb 6t Alat. albi
tie s, ci este o formatiune analogicA
din adjectivul alba t, plur. albat 1.--
[oculus] alb a t u s, [oculi] alb at i.
Forma organicA e albat, conservatA in
alba t arit a, numele burnenei contra
acestei bole, compus din albat §i sufixul
-a r i t A, intocmai ca limbricaritA
= limbric-aritA", numele sèrnifftei contra
limbricilor.
v. Albataripl.
Lexiconul Budan distinge : Albqa
cea din afarA, cataracta, der graue Staar;
albea cea din lAuntru, gutta serena,
der schwarze Staar". In casul de'ntaiu
se mai (lice : ap A-alb A; in casul al
doilea : ap i -n egr A; termenul albqd
le cuprinde pe amindouë.
Mitropolitul Veniarnin, 1815 (Uricar,
VII, 69) : ... cluceru Dimcea, pisaltul
Mitropoliei, pAtime§te de ochiul stang,
Meat aii inceput cu totul a nu vide,
dupA cercetarea ce au facut pe la
doftorii de aice §i la cei ce ar ave
oarel-care cunqtintA de ochi, 1-ati qis
cA aceia ce I-ad acoperit chiar lintea
luminei ochiului, fiind putin cam a1b6,
nu este albélet, ce unil ic apA-alb 6,
lar unii qic apA-negr 6; 002
pogorit
din pricina rAcelei printre pelita ochlului
§i i-ati acoperit lumina..."
v. Apa.