ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

179 ACI1AV 180
sia pentru din sul a nu se milca din
Domnia sa, fiindu-I cel mai trebuinclos
la acele ingrozitOre pentru dinsa
vrerni..."
In acest pasagiu, d e acii" se p6te
inlocui mai bine prin : de at unc 1"
sat de a c o 1 o" decat prin: de a i c e"
sail de a c u m".
Precum linga simplul a c i s'aii
strat urma unel forme scurtate c
tot ala emfaticul acia are alaturi pe
scurtatul c i a, ajuns insa rar chiar in
vechile texturi.
Dosofteiu, Parem. 1683, f. 58 b :
detri acA cu asana, Tara eu §i. coconula
om triace pana c i 1 a. . ."
La Macedo-romani pare a nu exista
simplul a c i, ci numai emfaticul acia:
tr a. acia=da mit-of), di acia=azirOV,Ev,
71
pre acia = dnavrob" (Bojadschi). In
istriano-romana insa ne intimpina nu
numai acia, i anume cu o nuanta intermediara
intro aice §.1 acol o" ,
dar pina §i forma scurtata c i a :
Acia, aci, aice, insa ceva mai la o
parte. Ada se aude §i in Ard1 si in
alto parti. In Berdo in Istria se zice
§i c i a tot in ac6sta insemnare" (I.
Maiorescu; Itin. 83).
v. Aci. Acice. Acolea. Acolo.
Aice.Cice. Ci. Cia. Ice.. .
Ade V. Acia.
Aell
Aci-clèt V. Aci.
pg-
v-
Aclialf, adv.; instantandment, subitement,
a l'instant méme. Derivat din
a c i prin forma emfatica a ci a §i. din
intensivul -§i==lat. sic, acifa§1(=ecc'hic-
-a-sic) a perdut aprópe de tot caractenil
local, functionand numal ca adverb
de timp.
Coresi, Omiliar 1580, quatern. D, p. 5:
.
. intra intru o casa, lara acilagt
e§i véste pretutindin6 de elti, a no
se puté ascunde lumina céia mare a
inteleptului. .."
Ioan din Vinti, 1689, f. 156 b : Cine
lase in de§arta dina ceia ce alerga in
beséreca ta, Nascatoare de Dumnedzan,
cu tot sufletul, §i sa nu doband6sCa
acifa§ vindecare ?. ."
In Codicele Mss. miscellanet al bis.
Sf. Nicolae din Brapv, scris in secolii
XVI i XVII, aciYaii e fOrte des, ca
O. forma scailuta acii0 :
p. 79 : pgré-i ca. zboara pre
supta ceriu, §.1 de pdr6r6 bung, §i de
bucurie elu se mira cuing va mai face,
si aci1afil tremOse . ."
p. 90 : . . . aCasté dOca auzi Maximiian,
inplu-se de manie, §i invata
acii sa -fie adus sfantul catra el . . ."
p. 110 : .. . de aCasta acii§ii de naprasna
spamantati fuia §i cazura cu
fata la pamant.. ."
p. 164 : . . . iar, sfantul nemica nu
pesti, ce acii0 sari in corabie.. .
p. 248 : .. . dec'au näscuta, acifaet
pusu-l'au in iasle. ."
ki
Intr'un loc, p. 116, forma plina aci1a0
forma scacluth acii§1 figureza alaturi :
. . . aciVt nerugatil mérse sfantulti §i
se ruga catra. Dumnedzau, §i. acgq invise'l,
nu ca pre un morn, ce ca .pre
un adurmit . . ."
Varlam, 1643, f
. . . s atinse
de poalele velmentelora
lui, §.1
aciil statu curäria.
. .
338 a :
ripporro toi
aan idov 'rid) ipaziov
aerrog- xai
axe Ti pa gavri
Tr a
Precum acia scade la acie §i
a c i i, tot a§a acifa0 poseda, ca forme
foneticesce scaqute, nu numal pe acii§1,
ca in pasagele de mai sus, dar §i pe
aciegf, de ex. intr'un text circa 1550
(Cuv. d. batr. II, 291) : acie§i '1 tremese
elu suiitu intunerec . . ."
C