ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

617 AJUNG 618
adj.; celui ou celle qui jetne. Sinonim
cu posnic (=slay. IllOCT1411-11C707 in concurenta
cu care circula in vechiul
grain.
Cugetnri in óra mortii, text circa
1550 (Cuv. d. batr. II, 467) : o fericati
de posnicii i aqunatorii cu
curatie, ca aceia sue in ceriu ca pre
o scara..."
v. '.8.Ajun.
Aging S. agging (ajuns S. agiuns,
ajungere s. agiungere), vb. ; rejoindre,
reunir ; atteindre, saisir; arriver, parvenir,
recourir ; devenir, se réduire
suffire, assez. Nu cunOscem pentru acest
verb, din texturi sail din popor,
sensurile : fournir, gagner, regagner,
passer" (Cihac) ; chiar fara ele insa, ca
activ, neutru, reciproc i reflexiv, ajung
are o multime de intelesuri sail subintelesuri,
circuland fOrte des nu numai
in graiul obicinuit, dar Inca in proverbi
§i
'n idiotismi. Sensul fundamental
este latinul adjungo = ad 4-jungo
27unesc la o-l'alta prin capete un ce
cu Ull ce". Dar de aci, punctul de plecare
aprOpe de tot tergendu-se, pleca
§i une-ori se incruci§Oza diferite sensun
i. secundare i tertiare, pe cari nu
le are prototipul latin §i. cari, dintre
dialecte romanice, ne intimpina intru
cat-va numai in italianul aggiu nger
e sail aggiugnere, mai ales
in vechea italiana.
T6te sensurile lui ajung se explica
prin corelatiunea sa cu in tin d. Prin
intin der e, doe capete se ajung =se
rejoignent"; prin in tinder e, cine-va
sat ce-va ajunge = atteint, saisit" ;
prin intinder e, nol ajungem = arrivons,
parvenons, recourons", i a§a
mai incolo. De aceia, cand ajung fignreza
intr'o frasa legat cu int in d,
este a-nevoe adesea de al lamuri sensul
precis. Ala in doina :
Draga', mi-I lelita nalta
Ca'ml da gura poste Or*
Dar lelita mititea
Sentindea §i n'ajungea...
(Jarnik-Bksanu, Transilv. 430)
ajung insemneza tot-o-data: rejoindre,
atteindre, parvenir, suffire".
v. Intind.
I°. Ajung rejoindre,
ramie.
Cu sensul fundamental a d jung o,
al nostru ajung s'a pastrat abia in
forma recipróca : a s e ajunge rejoindre
l'un l'autre".
Proverb: ROtele se gonesc una pe
alta §i nu se ajung nici o data" (Pann,
II, 80).
Altul : Del cu del se ajunge, dar
Inca orn cu om" (Cony. lit. 1877, p.
174), unde ar fi mai logic: del cu del nu
s e ajunge", dupa cum este acelali proverb
in mai tOte limbile (Dfiringsfels);
in dialectul sicilian : munti cu munti
nun si jun ci mai".
Un cantec basarabian blastemand
Prutul :
Mal cu mal nu se zarosca,
Glas cu glas nu se lovdsca
Odd cu ochl nu se agiungd
Pe-a ia panz a. cat de lunga...
(Alex., Poes. pop. 2., 233)
Printr' o transitiune semasiologica
immediata : rejoindre l'un l'autre
tomber d'accord, s'entendre", reciprocul
a s e ajunge" insemneza a se
intelege unii cu
Lexicon Budan : M é ajung c u cine-va
in ce-va saü despre ce-va, adeca
me a§eq, me naravesc, congruo,
convenio, consentio cum quopiam super
re quadam".
De aci idiotismii :
A se ajunge cu tirgul= faire
nn marché".
Alexandri, Petra din casa, sc. 18 :
Ei cauta sa gasesca cele doe sala§e
de Tigani, pentru care d-vostra, ca ni-