ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1087 AMLA 1088
Joan din Vinti, 1689, f. 78 a : Cu
boala cumplita fiinda cuprinst, de inbe
partile patrunsg, sufletult imi slabé-
te in pacate multe, trupulii
bole§te cu rane putrede, de amandouo
ma tamaduia§te, Nascatoare "
Cantemir, Chron. I, 66 : intr'i n b e
partile mare moarte, ameinduror imparatilor
de plans §i de olecait sfarmare
i rasipä "
10. Ca pronume.
Omiliar dela Govora, 1642, P. 40 :
pre méserul inbogati §i pre bogatul
de rneseratate izbavi§, amandurora le-al
dat ajutorl'ul mainilor sfintiei tale ..."
Varlam, 1646 (A. I. R. III p. 226):
§i pre-aiurelé pre unde vor mai hi
ocine amandorora, sa'§ tie frante..."
Balada SOrele i luna" :
Haideti sä ne logodim,
C'amindoi ne potrivim
*i la plete i la fete
la dalbe frumusete
Balada Inelul i naframa" :
Amindoi imbratisati,
Pe ntsip galben culcati;
Amindol senini la fat'a
De paread cã sint in viet...
Doina din Moldova :
Tu n'al tatA, eü n'am mamA,
Amindoi sintem de-o sero.A;
Tu n'al frati, eü n'am surorT,
Arnindoi ca doi bujori...
(Alex.. Poes. pop.2. 242)
Doina din Basarabia :
Frunclã verde de pelin,
Tu strAina., eü strAin,
Amindoi ne potrivim,
Hal in codru sâ träim...
...
lara'mi
(Ibid 403)
Proverbi :
O mana spala pe alta i anzindo6
fata" (Baronzi, Limba p. 53); in Sicilia :
una manu lava all' autra e tutti dui
lavanu la facci" (Traina).
v. /1/and.
Amindoi
Doe nevoi
=alle beide taugen Dichts" (Dr. Polysu).
-Unul s'altul tot un drac :
Amindot un ban nu fac.
(Palm, 1, 88).
II°. Ca adjectiv.
Moxa, 1620, P. 401 : multa sange
se vrasa inteamandoao otile, apoi biruin,
Turcii..."
Pravila Moldov. 1646, f. 119 : ,,avu-
iia amanduromi obrazele ce vor face
mestecare de sange sa fie toata domnesca...",
unde este de observat : obrazele"
in loc de obrazelor".
Copiii, creqdnd cä anzin- insemndza
t o t I, adeca : amindoi= totl doi, qic
une-ori: arnintrei, aminpatru
etc. Printr'o procedere copilaresca analOga,
la Radu din Manicesci, 1574
(Mss. in British Muz., Harl. 6311 B):
Math. XXVI, discumbebat
20 : pzu cu a- cum duodemandoispra-
c i m discipulis...
zdce ucenici...
v. A mbi Dol. Tot.
Amindbi-sprellece.v. AnzincloY.
Am1a; n. pr. loc. m.; village, anciennement
ville en Transylvanie. 0
localitate in Arddl, nu departe de Sibilu
§i de Miercurea, numita sasesce H a mlesch,
unguresce Omlas, in gura
Romanilor Amlag, Ammq, une-ori .Alma§.
JOca un rol Mite insemnat in
vechea istoria a Terei-Romanesci.
Incepénd din a doua jumatate a secolului
XIV, titulatura normala a Domnilor
Muntenesci" coprindea in sine pe
7)duce al terilor de peste plaiuri Am-
la i
Fägara§" , slavonesce : zapla-
ninskim stranam Amlaiu i Fagram
Hertzeg" (A. I. R. I, 5). Latinesce, ba
chiar in acte internationale cu regil
Ungariei, se qicea: terra= de Om-