ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

187 -ACIU 188
Din lat. aciarium se trage ital.
acciaio otel", acciaro sabid,
secure, armd, de metal", ac ciaino
77 airinar" etc.
Cuvintul acio'e nu ne vine d'a-dreptul
din latina, ci prin comerciul italian
de pe la finea evului medid, din epoca
numerOselor colonie genovese pe tot
litoralul Marii-negre. Tot de acolo avem
§i a1amt.
v. Alamet.Cio'e. Spija.
Aeibl. v. Aciolez.
Aci.616, (plur. acidle), s. f.; abri, chalet
Sinonim cu adapos t, dar nurnal
atunci chnd e acoperit.
Locuinta la dlobanI se chiama : coliba,
perdea, aciad..." (S. Alexandrescu,
Prahova, c. Baicoiu).
Aciad este o §atra , un adapost
pentru vite, cu acoperipl alipit de paretele
easel sail al unui co§ar, fdra ca
acidla s6, alba parql..." (G. Bobocescu,
Dimbovita, pl. Délu).
In literatura, numai De la Vrancea
(B. Stefanescu) a sciut s utiliseze aces-0,
frumOsa vorbd ciobdnescd, in Sultanica
p. 59 : Parasind vatra Orintesca
, pustie d6 farmecile d'odiniOrd,
despretuind rësplata viitOre, ce i sa infati§a
ca o minciund, de§arta, fugind
de or-ce aciold omenésca, cauta drumul
munteluI popau..."
Aciad deriva din acilu reposer"
prin sufixul derninutival -6 1 a, pe care
Romanii l'ail miltenit intreg din latinul
-ulla, -olla, ca in : hom-ullu-s, Cat-
-ullu-s, Apr-ulla, cor-olla, pers-olla etc.,
de§i latinesce el era compus, de ex.
corolla = coronla = coronula. Acela§I
sufix este la noI in : furc-u/-
-*, musc-la-itd §i altele (dr. Schuchardt
in Cuv. d. Mtn Supl. XNXIII).
v. Aciolez. AcYuez. Bu§duld.
Hidlei. -did. -uld.
Aciolbz (aciolat, aciolare), vb.; abriter,
mettre h couvert. Sinonim cu a d apost
es c, dar numai intr'un loc acoperit.
La presinte indicativ so 'Ate (lice
si aci6l, aciA acidici, precum se (lice
de o potriva : lucru" §i lucrez", lucri"
§i lucrezi", lucra" ii lucréza".
Deriva d'a-dreptul din aciOla abri".
7>Pe unde se aciold nevastuica, poporul
pune furci cu sgrebeni de canepa
prin tOte colturile coarelor, qicend ca
ea fuge de furca ca dracul de -Oracle.
M'am servit inadins de verbul se aciad"
sail se aciolézd", de Ord ce la
nol e fOrte popular §i'l amp la satenf
in tote convorbirile ; insemneza : pune
la adapost sub un acoperemint a mei
fiiqe sail a unui lucru in timp de intemperid.
. ." (Preut A. Paraschivescu,
Muscel, corn. Valea-mare).
De la Vrancea, Sultanica, 207 : In
rnahalaua nostra abla se aciolase chtiva
sateni de pe la Sohat. . ."
Cuvintul intra i 'ntr'o locutiune proverbiald,
care caracteristi, ospitalitatea
poporului : d'aia face omu patru pereti,
ca sa se acioleze §i cei straini..."
(A. Iliescu, Dimbovi.Vt, c. Sdrdanu).
Acioltre. v. Arfuez.
.Aoh,
loin,
v. Acer.
4tee; suffixe servant h former
des adjectifs et marquant surtout
un penchant. Nu deriva din latinul
-aceum, dupa cum s'ar pare la prima
vedere (Diez, Gramm. II, 315), ci din
-a c e m (-a x), cu care se inthlnesce nu
numai in funqiune, dar une-ori chiar
in cuvinte, de ex. fugactu ----- fug a c e m,
trdgacIu = trah a c e m. Forma -ace conservandu-se
la feminin: femee fugace,
vaca tragace", masculinul s'a dissimilat
in -adu: om fugacru, bolt tit, gaau",
italienesce i portugesesce la ambele