ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

849 LALES 850
mai chema,nd pre boieri la Poarta, cum
s'aü qis mai sus, at tocmit trebile Cuparul,
sa, nu se -laza, vre o imparechere
intre boieri pentru alesul dintre dan§ii
la Domnie..."
v. Aleg. -1'3 5 Ales.
5.A.lès (plur. 01001, s. m.; t. d'Administr.
: notable de village. Archaism.
Ale format alta data un fel de consiliti
comunal al satului, numindu se
astfel mai cu séma, in Vra-Romanesca.
Dr. Polysu : Alegif satului, die Dorfgewahlten".
Boliac, Sila :
*i mama e batrAna, i n'avem niol gätejd;
Pe nenea de trel clile de cand Vail. dat de
strejä;
Fad
gi mai jos :
Ale.fti luat...
Pe frate-seii II dase alesil la ostire,
§i singur'a orfana plangea in zApAcire
§i p6ru1 Ii sinulgea...
Astaqi numai batrAnii dela Vra, ii
mai aduc cate ce-va a-minte despre
vremea alegilor.
Batranii spun ca. satul se carmuia
de patru alei, av6nd in capul lor
pe 1 ogof6 t. Acesta din urma, purta
pecetea satului §i facea ori eel placea.
Parcalabul era §i el dintre sateni,
avend pe séma ci sla satului, la facerea
cariia II ajutati alegii..." (G. Constantinescu,
Gorj, c. Ionescii).
V at afi 1, ca vata§eii de acum, abergati
prin sat pc) la Omeni dupa trebile
satesci, trimNi de catr a. aleçii satului,
pe linga cari era prc1 abul
ca string6tor de bani i 1 ogo f6tul
care sciea carte..." (I. Radulescu, Romanqi,
c. Balp).
Fie-care sat, adeca, ceia ce se ciliama
astaqi catun, avea ate un 1 o g of
6 t, linga care se alegea, ca subordinatl.'
al lui, t r e I órneni numii j u -
r a ti, mai in urmä alegii satului. A-
cqtiia, fig-care cate o sept6mana pe
rind, judecaii pricinele mai mid ce se
iviaü intre sateni, lar la pricine mai
marl se intruniati tus-trei cu logofetul
§i. osandiail pe cel vinovat : sall il bagel
la jug, on Ii tineat no6 dile inchis, ori
il bateau cu nuiele, ori ii globiaii..." (G.
Verlan, MehedinV, c. Glogova).
Pe adocuri alegiler ii se qicea p a sn
i c I (I. Chiru, Putna, c. Paunescii) ;
ba inca §i. dipot ati (I. Stefan, Bu-
zeti,
c. Zernescii).
v. Aleg. -1'4 Ales. eisla.Parcalab.
Pasnic. Vdtav. Vataman...
8.Alès (plur. alesurl i alese), s. n. ;
part. passe d'aleg pris substantivement
: 1°. choix; 2°. pr6ferance; 8°. délimitation
; 4°. résultat. In primele do6
sensuri se intrebuintéza numai asociat
cu prepositiunile d e, p e, intr u, cari ii
del o functiune adverbiala. Prin ac6sta
§i prin cele-l'alte do6 sensuri fOrte re-
strinse difera, de sinonimil aleger e,
alegötura, ales 6tura.
I°. ales choix".
Act teranesc moldovenesc din sec.
XVIII (A. I. R. III, 278) : neavandii
bani sa'm de, au zis sa'rn de 60 de
prajini de papuvi sa'm al eg din 300
de prajini care m'e place mie, dar sa
mi'i prävscu eu ; i am mazat a§e;
dar candu au fostu vreme pra§itului
am vinit §i am platit ate o para pe
pragina, dar el au pus pricina ca nu
m'e da intr' ales.. ."
Donici, Lupul §i Lupulorul :
Cole subt del se pasc multime de of grasa,;
Putem in tr u ales vre una sA luani
§i s mâncâm...
Tot a§a se qice : p e ales, sail la pla-
: p e alese, intr' alese. Negativul:
p e a e - ales =pele-mdle" (Pontbriant).
II°. ales preferance".
Caragea , Pravila 1818 p. 95 : La
tocmOlele cOle cu indoiala cautam mai