ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

909 16ALT 910
Intr'un alt pasagiu:
Act. A p. XXVIII, alpi carii
9: i alaqi ciinre ave nepotinte in
aye laingedzi intru
ostrovu, urostrovult
acela,
veniia i sa vin-
dira §i se vein- deca...
deca...
vedem numai pe articulatul alii corespundend
nearticulatului alalp.
Deasemenea nearticulatul
articulatul alta la Dosofteiu , Paremiar
1683 f. 75 a : Suindu-te Hristoase
de pre muntele Eleonului, puterile
pravindt ataltâ catra alta striga:
eine iaste acesta..."
In doina :
Uritul din ce'l facut?
Din omul care): tacut:
Pune-o buza peste alta,
Si Tata uritu'l gatal..
(Jarnik-Barsanu, Transilv. 80)
in loc de articulatul alta s'ar ft pus
in vechiul grab nearticulatul alaltd :
Pune-o buza peste-alaltd...
alalta
=
Intr'unul i acelai pasagiu din Noul
Testament, Act. Ap. XXVII, 44: Ian,
alalp, unii pre scanduri, alpi pre frailturi
dein corabie..." , alalp insemnéze,
totalitatea precise, a celor remal, iar
alii numai o parte nedefinita din acea
totalitate.
In textul omiletic din sec. XVI
(Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf. Nic. din
Bra§ov, p. 379): unul aleiltui greult
sa purtamt, cace c. unulu e mai slab,
altulu e mai tare...", alalt este ce-va
determinat, fe-care din cei doi fiind
alalt fate, cu sotul set, pe cand altul
nu e deterrninat, dqi se articuleza,
fiind ca nu se scie care anume este
din cob dol.
Alt, ca i alalt, presupune tot-d'a-una
o comparqiune, dar cu acea esentiala
deosebire c alalt specifica, iar alt generaliséza.
In proverbul :
El 'Arta ponosul
'altza nide osul...
(Panrt, I, 82)
altul este tOta lumea, pe cand alalt
s'ar put6 Oce numai atunci cand ar
fi vorba de o fiinta hotarita. In balada
Manastirea Argee :
Manastire nalta
Duna n'a mal fost altd...
dace, s'ar pune : cum n'a mai fost
alalta", s'ar intelege ct n'a fost nici
o data ala, de mita manastirea cutare
sat cutare.
In expresiunea: de alta parte", de
exemplu la Anton Pann (Prov. I, 42):
Socotind acestea, se calatorla
Si'§1 vestejia fata de inirna rea;
D'altd parte larksl vedea pe Tatar
Stand i el pe gandurl i oftand amar...
se vorbesce de una Ore-care din cele
multe parti; cand se arate, insa directiunea,
atunci trebui qis: de alalta
parte" dupe, limba vechilor texturi, de
c e a laltet parte" dupa graiul de astaqi.
Alt i alalt sint dare, doe cuvinte,
carT urmeza a fi cercetate fie-care in
deosebi. Vora incepe prin alalt, devenit
archaic §i care merita a fi re'ntrodus
in limba literara in locul tragenatului
c e 1-alalt.
I. Alalt autre, l'autre".
Macedo -romanesce alantu, alanta ,
buna Ora : trei. quo me duc tu lumea
alante (Petrescu, Mostre I, p. 10).
Pentru compusul alaltet- I o rf Macedoromanil
at : aualta - v. Istriano-romanil
at perdut pe alatt, dace, nu cumva
o renaa§ite, din el va fi pluralul
ailp citat de Ion Maiorescu (Itinerar
p. 84).
Alalt este tot-d'a-una numaI pronume
i nu se post-articuleza nici-odata
ca alt.
In flexiune, pe linga alaltul etc., ca
pentru simplul alt, limba veche ad