ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

493 AGEM 494
a c a t, cunoscuta numai in dialectul
daco-roman, dar totu§i ferte respandita,
mai ales in Muntenia. Trecerea
lui c intre vocale in g, atat de obicinuita
in unele dialecte romanice, nu
se afla la Romani. In agât acesta anomalia
fonetica se datoresce influintei
analogice a cuvintelor gogot, gu rgut,
atagart, de cari acat se apropia
prin sens.
Alexandri, Concina, sc. 2 :
Princesa. Inchipuesce-te incungiurat
de vr'o giumatate de duzina de nepoti
i nepotele, o claie de tirani draga141...
Doctorul. Dar.., o dale_ o duzina...
Princesa. Care sa'ti sara 'n spinare,
sa se agate pe genunchi..."
De la Vrancea (B. Stefanevu), Sultanica
p. 200 : Iar copii, tremurand
vargk de spaima, goi pupa, agdMildu-
-se de bietele femei, inganail, inecati
de plans, tergendu'§i nasul cu ciolanele
manelor gOle
'Mardi ?..."
i slabe : Mama, yin
Balada Gherghelae :
Mos Radul i le dedea,
Gherghelas mi le lua,
La ciochinä le-ageqa
Li 'n Polaná se ducea...
(G. 0. Toodorescu, Poes. pop. 593).
hicit Orea :
Sint cercel cu ter*
Dar om nu me porn,
DecAt me agqd
La case in fat&
Lachtul.
(Ibid. 231i
Buruena numita Sburatere, cu feia
ca de canepa, cu Urea galbena,
dupa ce se cece saminta are dinti de
se agatti de haine, e buna pentru bele
de vite..." (G. Manianu, Mehedinti, c.
Pruni§oru).
Brusturul, numit i scaet i captalan,
cu frunqa ferte mare i lata, face
in virf nesce gogo§i ce se agata de
tete lucrurile..." (G. Voicu, Tecucin, c.
Stanipsci).
v. 2..4cat. Atdgdrt. Gogot. Gur-
gui
AgMare (plur. agettari), S. f. ; l'infinitif
d'agat pris substantivement
suspension, accrochement. Se (lice §i
agktatura (Polysu).
v. Agat. Ageitat.
Agitytt, - adj.; part. passe d' a g t:
suspendu, accroche. Afara de scaderea
fonetica din e la g, nu se deosebesce
prin nemic de ac a ta t.
De la Vrancea, Sultanica p. 8 : trei
icene muscalesci, ro§ii ca para focului,
stall agatate pe parete : toti dritii se
aseindna ca doe' picaturi de apa; toti
ati ochil din trei linif, nasul dintr'una
gura din clod..."
Pe la noi poporul adesea nu trece
pe netonicul a in d, de ex. : carat, cascat,
agatat, jaratic etc." (Putna, corn.
Faurel).
v. Agdt.
Aggyttará. v. Agatare.
..Agem, t. de Geogr. : la Perse. Numole
Persiei, pe care Romanii Fab imprumutat
dela Turci, din arab. 'a 4. e m
peuples non-arabes, barbares, la Perse"
(§ainenu, Elem. turc. p. 8).
Nic. Muste, Letop. III, 75 : s'au hainit
o sank de Turd dela Agem i s'au
radicat asupra imparatului Agemilor
§i biruit..."
v. 2 Agem.
2'Agèna (plur. Agemi), t. de Geogr. :
Persan. Acela§1 cuvint cu cel precedinte,
aplicat insa la popor, nu la tell.
N. Muste p. 79 : Mai mers'ag este
Turcesca intr'acest an la Agemi,,