ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

937 ALUAT 938
tolu, ultoiu, hultoiu (Cihac). Altau
se deosebesce de alt o an, care
insemndza numai pomul supus altoirii
sat trecut prin altoire, pe cand
altoiu este materia cu care se altoesce.
Deriva din maghiarul o 1 t 6
greffeur", de unde o formatiune foneticesce
mai corecta ar fi fost altat",
care insä s'ar fi confundat cu pronumele
posesiv.
I. Vacarescu p. 54 :
Din sépte ani in sOpte
N'aravuri felurite ;
In om se pun altoae,
Cand rele, i dad bune...
Anton Pann, Prov. I, 171 :
*c(51a face pe-omul orn
Taltoful pe pomul pom...
De la Vrancea (B. §tefänescu), Sultanica
p. 44 : SO da ea pe linga
§i multi so dat pe linga, ea, c'ar aye
bune paralute; da ce face, ce drege,
ca, n'are altoiu de vino'n coa; prO
e gre6e..."
Intr'o doina. din Banat :
Fruncl'a verde de altoi,
DauclitT vol juni feciori;
Ce eü vréii s5, ye grAesc
0 cântare mucutea,
Daca, v'a fi drag de ea...
(Tribuna din Sibilu, 1886 p. 1086)
prin altoiu se intelege un arbore altoit,
adeca un altoa n.
v. A ltoan. Altoeso.
Al-trbilea, a-tr01, adj.; troisième.
Proverb : a-treia i dupa, infierbintela"
(C. Golescu) = de la moutarde
aprOs diner".
v. Al. Trd.
kt-unde , adv. ; ailleurs quelque
part. Compus din a 1 t §i. u n d e, se
intrebuintOza mult peste Carpati, mai
ales in Banat, ca sinonim cu aiuri
sat a i r I, de care insa difera prin aceia
c insemnOza aiuri und e-v a.
v. Alurti. Unde.
Altea. v. 2 Turcd.
AlOna, n. pr. loc. ; un village en
Transylvanie. Un mare sat in tOra
Fagaraplui, nemtesce Alze n, in vechile
documente Alznau (Windisch,
Geogr. d. Siebenb. 251).
0 doina :
Mandra mea dela Alyna,
Fata el ca i coprina...
(A. Bunea, Fttgeral, c. Vaidarecea)
v . Coprina.
Alue,t s. alold (pl. aluaturi, aloaturi),
s. n. ; levain aigre, ferment, pate, patisserie.
Faina, cu ap i sare. O bucata
de aluat acrit care, amestecat in
aluatul din care voesce cine-va a sc6te
paine, serva al face sa crOsc i sa
se dospOsca, se qice plämada=
ferment" (Costinescu). Aluatul deja
plamOdit se chiama coca, = pate".
Apo): se numesce inteun mod generic
aluat ori-ce mancare din Mina, =
tisserie".
Ifacedo romanesce tot aluat. La Istriano-romani
alvat i avlat. Corespunde
formelor romanice : provent levat=
ital. levat o=portug. levad o, tote
din latinul levatu m, initialul a- in aluat
fiind protetic, fait, a fi nevoe de a
admite pentru variantul romanesc un
prototip latin deosebit alley at u m,
care totu§1 e cu putinta (Cihac).
Dictionar Mss. BanatOn circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 423): Aloat. Aluat.
Fermentum. Massa".
Noul Testament din 1648, Luc. XII, I:
...IntMu
va, pa- attendite a
zit de aluatulii fermento phafariseilort,
care risaeorum, quod
iaste fa
est hypocrisis...