ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

185 ACIOE 186
lul -thus se pronunta : -tu§, ca i cand
ar fi un deminutiv romanesc.
v. Zambilci. Spiritus.
Aci6e, s. f. ; bronze, airain, metal
melange. Ne intimpina in graiu §i'n texturi
sub doe forme: acide §i cide, per-
Vndu-se initialul a- prin analogia cu:
cest, cel, colo, colea, catar, cutare etc.
In inventarul de averea manastirii
Arnota, 1741 (Cond. Mss. Arch. Stat.
p. 697) : ... 3 tingiri mai mid §i 2 capace
da arama, 3 sfé§nice cla acioae..."
In inventarul manastiril Polovraci
din acelall an (ibid. p. 729) :
Sfepicel de acioae la proscomidie ;
Caddlnita de argint prost ;
Caddlnita de acioae ;
5 candele de acioae..."
In glosarul slavo-roman circa 1620
(Mss. Sturdzan in Acad. Rom. p. 83) :
... idol varsat de argint sau de alta
oare-ce cioae, cum era in zilele vechi";
apoi mai jos la p. 84 : ilectron, cioae".
In redactiunea circa 1670 a aceluiall
material glosografic slavo-rom an (Mss. in
Bibl. Societatii archeologice din Moscva)
f. 81 b : ilectron, aaitoae (mimoac)..."
Silvestru, 1651, ps. CVI :
c'au zdrobit
portile céle de cioae
i ratedzele
de fier franatu-
le-au...
quia contrivit
portas a ere
as et vectes
ferreos confregit..
Intr'o predica transilvana circa 1600
(Cuv. d. Mtn II, 230) : ,.. arzandu-i
cu carbuni vii de foal nestirli, mestecandu-i
in ralina cu piiatra pithoasa
topindu-i in argint §i in aura §i in
cuai (qichni)., ."
In graiul de astaqi :
Balada Mihnea-voda , a§a cum se
canta in Dobrogea (Burada, Calet. 205):
Este-un cort mare rotat
Cu crescetul naramzat,
Cu sforile de matasä
Impletite tete 'n §Ose,
Cu teru§il de argint
Cum n'a fost nici cä mal sint,
Cu malugl de acia,
Cum nu s'aflrt pe la nol...
Basmul Coto§man nasdravan" (Ispirescu,
Legende, 294) : Cand intrara
in palat, ce sa vei dumneta? Bogatia
de pe lume era acolo. Paretil numai
in aur poleii. Pardoséla era de cletar,
era invalitórea era de acide i de
plumb..."
si
Bronzul sati amestecatura de arama
de cositor se chiama la noi acide..."
(A. Iliescu, Dimbovita, corn. Sardanu).
Jipescu, Opincaru, 151 : ... Mai trecu
ce trecu §'apai auqi balancaninda un
clopot de aciocae. . ."
Dupa metal, insu§i clopotul a inceput
pe a-locuri a fi nurnit acide sail
cide : Clopotul la cail inhamat1 la tit,sura
sail in herghelia se Tce cihoae..."
(D. Arghirescu, Covurluiu, c. Moscu).
Dar de unde vine cuvintul ?
Derivatiunea din latinul cibum
mancare", argumentata prin ace% ca
numele german al aceluiall metal :
Glocken speis e" insemnéza literalmente
mancare de clopot" (Cihac, II,
356), s'.ar puté discuta nurnai &VA atunci
cand Germanil sari un alt popor
ori-§i-care ar numi vre-un fel de metal
Speise mancare", fara, a mai adauga
determinatiunea cea esentiala : Gl o cke
clopot".
Latinul vulgar aciariu rn, la plural
a ciari a, insemna in genere: orice
feraria", adeca oare-ce cioae", d u pa
expresiunea lexicografului slavo-roman
circa 1620, care numesce aa pina
pe 4'i2.8xzeov, o compositiune din
aur §i argint, pe cand Psaltirea din
1651 da acehaI nume aramei. Ori-cine
haberet in fusina sua aliquod ferrum,
arainum, vel cuprum ad coquendum",
era: a cier erius (Du Cange, ad voc.).