ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

XXXI
i se dau nesce fragmente de Ose, pe carl sä le figuram prin : t, n,
a, s, d, o ; el le coordOnd, intr'un schelet neispravit : -astod-n-, de
uncle apol, studiand lacunele i completandu-le cu m, o, t, reconstr
u es ce pe : mastodont. Ore tot a§a procede etimologia in ceia ce
se chiama reconstructiune" ? Din ureche oreja oreille etc. linguistul
nu potrivesce un singur corp lipit bucata cu bucata intr'o
ordine Ore-care determinata, dupd cum face paleontologul, ci extrage
prin analisd din intréga sera un t er m en-mediü, prin care o caracterisa
in totalitate 0 de care se apropid ori-ce membru al ei in
parte, de0 nici unul pOte sa nu coincida exactamente cu acea expresiune
generala aproximativd.
Particularitatea cea distinctivä a termenului-medie in Linguistica,
de unde 1-a i venit numele de reconstructiune", este de
a fi privit ca isvor al grupului omogen de elemente concrete, cari
tOte impreuna il imp1ic. Isvorul totu§i e fOrte §ovditor in fluididatea
sa. Ast-fel termenul-mediti pentru formele romanice ureche
oreja oreille etc. se clatina nu numai intre orecla i aurecla, dar mai
admite Inca probabilitatea masculinului oreclu aureclu auriclu,
represintat prin italianul orecchio i proventalul auril. Tocmai acest
exemplu insa, ne arata reversul medaliei in reconstructiunea etimologica
in genere. Forma masculinä, care ar corespunde unui latin
auriculus, 'Rite fi de o proveninta posteriOra, näscendu-se la Italieni
0. la Proventali prin analogia cu ochle, italienesce occhio,
proventalesce oil, masculini in tOte gralurile romanice. Intima corelatiune
intre ochiw i ureche, ca doe parti ale capului §1 ca organe
ale celor doe sensuri principale, 1) va fi adus mai tarçliu uniforrnarea
lor sub raportul genului in Italia §i'n Proventa, fard ca acesta
sa se fi intamplat §i pe aiuri, de0 lesne putea sa se intample ori-unde
pe o cale independinte. In acest mod orecchio dupa occhio fiind specific
italian i auril dupa oil fiind specific provental, noi nu avem dreptul
de a le cauta un prototip romanic. Ce-va mai mult. Prin aceia0
corelatiune, ochiur se pare a fi exercitat o influinta linguistica asupra
urechii" inca la Romani, dar nu in schimbarea genului, ci in
')
Cfr. Haase, Vorlesungen fiber laleinische Sprachwis3enschaft, Leipzig, 1874-80, t.
1, p. 48 : Die Analogie der Wahrnehmungen durch Gesicht und Gehor zeigt sich sehr
haufig ; z. B. hell wird von der Farbe gebraucht, aber das Ursprungliche ist ein heller
Ton von hallen. In der Malerei spricht man von Farbentonen. Clarus wird sowohl bei
clara vox als clara lux gebraucht etc."