ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

439 AFIRE 440
curl clafin, lar brobenele lui cele clulci
dafine (Paroh G-. Iancu, com. Visag,
Bobolna, Bala-de-Cq. Sa nu ultam
ed prepositionalul d ca in dalb" =
7) alb" nu se acath la noi nici o data,
la termini botanici. Se qice ale, aglica",
alun", anin", artariu" etc.,
nu : daiu", daglica" §i. ala mai incolo.
Forma dafin pentru afin, conservan
la Banateni, este dath cea organica,
mo§tenita ca dublet din epoca
latina.
Dela nol pe afin vaccinium myrtillus",
sail mai bine numele fructului
a fin a, l'ati luat apoi pe de o parte
Ungurii, prefacendu'l in afonya dupa,
armonia vocalica maghiath, lar pe de
alta Rutenii din Bucovina sub forma
af en a, alaturi cu termenul propria
rutenesc boriwka" (=polon. borowka).
v. Chiralina. Co'caz. Dafin. Merior.
Alin& sail afhaft. v. Afin.
AfinZtriu 1
Minch t v. Afin.
AfinIq
Afibn, subst.; opium. Turcul a flan,
luat dela Arabi, can' la rindul lor 11
imprumutath din grecul O7r101, deminutiv
dela Onós suc" (ainenu, Elem.
turc. p. 7).
Substanth narcotica numith afion se
extrage din diferite specil de mac, §i
mai cu serna din speciea papaver
somniferum". Preparatiunile orientale,
intre car): §i faimosul hali§", sint cele
mal vestite. i italienesce se qice :
afi on e (Tommaseo).
In Dictionarul banaten Mss. circa
1670 (Col. I. Tr. 1883 P. 421) : Afiom.
Herba soporifera". .Aci forma e unguresca
: a fiu m.
Morfinomania pare a nu fi de tot
noua la Romani. Cronicarul Ion Canta,
Letop. III p. 181, vorbind despre Domnut
moldovenesc Cehan Racovith, (lice :
Au domnit cu pace 3 ani cu toti
boierii bine. De atata era strapic ca
manca afion dimindth, i la vreme de
chindil bea pelin cu ulciorul, i preSte
toata qiva se afla tot vesel; dar trebile
site cauta cu toata randuela..."
In poesia poporana, cantecul de blastem
al unei fete inplate :
Fruncia :verde de-afton,
S'a dus bádita Ion
S'a Msat murgu'n pripon:
Murgul pasce i nechiaza,
PuIca plinge i oftézA...
(Marian, Bucovina, I, 21)
v. Mac.
A-fir-a-per (d'), adv.; tres-minutieusement,
tres-exactement, de fil en aiguille.
Forma. mai veche a locutiunii adverbiale
: din fir in per singillatim,
accuratissime, haarklein" (L. B.).
Cantemir, Chron. I, 76 : spuindu-i
toate d'inceput, precum I-au aflat,
pe ce vreme, i de hrana lor intalu
dela lupoaica, apoi dela dinsul O. de
toate d e a-fir-a-per povestindu-i..."
I. Crénga, Arnintiri (Cony. lit. 1882
at
p. 446) : facut Nemtii mare tara-
bolu prin manastiri i aft rescolit de
a-fir-a-per tete chiliile maicelor..."
Adverbul a-fir-a-per represinta literalmente
un prototip latin : a d-filum-
ad-pilu m. Paralela romanica
cea mai apropiata prin elemente constitutive
i prin assonanth este italianul
: a pelo a cap ello con tutta
esattezza" = lat. a d-pil u nn- a d c apillu
m.
v. "'A (p. 38). AN. Fir. Per.
Afire (d'), adj. indecl.; eminent, distingue,
noble. Un archaism dintre cel
mai eleganti §i. mai energici. Un om
d'afire" este acela care nu numal
e s t e, ci merita de a fi saü cu in-
V.