ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

757 ALB1t 758
mult in Braila (c. Tataril i Filipescil),
in Teleorman (c. Budescil), in Ialomita
se mai intrebuintéza pe a-locuri
metateticul abli§dra (c. Grindu), care
ne amintesce pe francesul ablette =
albette". Forma masculin albior e
mai respandita in Oltenia (Dolj, c. Ga-
1icIuic i Risipitii). Tot din a 1 b, dar
prin alte sufixuri, se chlama acest pe-
sce in Covurluiu alb i sat algh
VI, (N. Tarcq, c. Piscu), iar in Banat
alb oniu (S. Liuba, c. Maidan).
In Dobrogea albi§óra se aplica in genere
la toti pescii mid albi" (G.
Eftu§escu, c. Ciobanu), ca i frantusesce:
blanchaille, menu poisson blanc"
(Littré).
Se Oce §i simplu : pesc e-a/b (L. B.).
v. 1 3'Albi§or.
3'Albisbr, s. m.; t. de Botan. : sorte
de champignon. Un fel de ciup er c5.
Negri§ori i albifori se chiama nesce
bureti, cel de'ntaiu negri,
a 1 bi; se fac unii §i a1ii tOmna pe
copaci caquti; muntenil Ii intrebuinteza
la hrana, fripi, gatiV. §i murati
in vase" (S. Poppescu, Buzetl, corn.
Chiojdu).
v. '2Albior.
.Albire
Alblt
1
v. Albesc.Nalbesc.
Albithr, -Ore, adj.; blanchissant, ayant
la propriéte de rendre blanc. Mai adesea
se qice nalbit o r.
Doin5, din Ardël :
Te scalaT sOra 'n riurble
ii te svinta vinturble?
On te bate vint cu bOre,
Vint cu bOre albitóre?
(Familia, 1886 p. 227).
v. Nalbitor.
AlbitOre.v. AMitor.Henbito're.
Albitorla. V. Neabitorid.
i-
Albitiirtt (pl. albiturt), s. f.; blanchissage,
blanchissure ; au pluriel : linge
blanc (Cihac). Se intrebuinteza mai ales
la plural ca sinonirn cu alb e, cu acea
deosebire a nu insemneza nici o data
haine, ci numal ame§1 saa cele ce se
spala, ba §i acestea inainte de a fi imbracate.
Se qice : m'am irnbracat in
alb e, fie panza, postav, cojoc; dar :
am multe
In gralul hatese albiturd vrea sa
ic bani de argint (Baronzi, Limba
p. 149).
v. Alb. "Albifor.--nrci.
'Albitit. v. 2.Albicor.
2*.A1131ta (pl. albge), s. f .; t. de Botan.:
drave, Alyssum incanum. Spaniolesce:
//aliso bl an que cin o". Poporul a
mo§tenit din vechime credinta ct albila
vindeca de mu§catura canelui turbat
(Sava Barcianu), ceia ce facuse deja pe
Greci s'o numesca Xe),vaccov, dela negativul
d i lk(rd turbare".
v. 3' Albild.
3.A11310, n. pr. loc. f.; nom de village.
Ay se chiama un sat in districtul
Falciiului (Buciumul Roman, I, 36).
v. .2.Albild.
albituri.
-qcz.
s. f.; dirninutif d' albia:
petite auge, petite jatte.
V. Albia.
-16., adj.; blanchatre. Sinonirn
cu albulu, albicios, albinet
etc., avOnd acelai sufix ca in a 1burit
i albinit.
E des la Alexandri.
Telma" :
Tot e alb pe camp. pe dOluri, impregiur,
in departare
Ca fantasme alb e plopil in,§irag se
perd in zaro,