ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

39 A- 40
6i alte cate-va expresiuni analOge, despre
cari vom vorbi la locul lor.
V. A-greld.
2°. In legatura cu timp.
Prin acest sens, a corespunde latinului
a d in : a d lucem", a d meridiem",
a d horam", a d diem", a d
prandium", a d coenam" etc.
Dosofteiu, 1672, f. 23, din Isaia VIII,
22 : §i nu va raspunde cela ce'i in
strimtoare pina a timpti...", acolo unde
in Vulgata : et non deficiet qui in angustia
fuerit usque ad tempu s..."
Nic. Costin, Chron. 125 : cand aa fost
sambata pe a-pranzul cel mare, eta a
au i sosit Bekir Aga..."
6
Moxa, 1620, p. 382 : canda durmila
inparatul a-miazazi, ei intrara §i'l prinsera..."
Pima astMi, impartirea curat romanésca,
a i1eI, ala cum o mai pastréza
pe icl pe colea teranii, mai cu séma
peste Carpati, cuprinde in sine, afara
de a-pranclul cel mare, sinonim cu amieqi,
pe : a-pranjor saIl a-pranclivr,
a'mproor, , a-vecerne saa a-chindie ,
a-murg sail a-sfintit i altele , despre
earl veql la locul lor. In tote aceste
numiri s'a uitat cu timpul individualitatea
prepositiunii a, poporul incep
'end a Tee : la a-miOcli" sat la
n'a-mlOcr, la a-sfintit" sat pe la asfinVt"
etc., dNi un 1 a linga un a
este ca i cand am pune latinesce :
ad-ad-meridiem" , bar forma la n'amieqi"
s'ar traduce literalmente prin
'lad-in-ad-meridiem".
Tot aci apartine = lat. ad-diem,
pe care nu trebui sad amestecam etimologicesce
cu astMi".
v. Qi. Aprdncil. Aprdnjor.
Amiarp. Amproor. Avecerne.
Achindie. Amurg. Asfinpt. Ayi.
In unire cu notiunea de 6 r i, dupa
norma latinului ad horam", graiul ro-
manesc a format prin prepositiunea a
pe : a-dese-ori, scurtat apoi in adese saIl
ades ; pe a-rare-ori, redus mai tarp
la : rare-orb, dupa cum s'a redus §i : uneorb
= a-une-ori :
Pe vatra' si pe cuptorlu,
Ba si jos a-une-ori!...
(Jarnik-Barsanu, Transily. 443)
In limba veche mai era un adverb
de timp : a-ori, corespunTetor pe deplin
latinului ad horas".
Moxa, 1620, p. 390 : lasa inparaila
lu Leu fiiu-sau, ,Q51 au facutti raz-
boae cu chOii i Francii i cu Turcii,
deci a-orea'lti biruiia, a-orea fi biruiia..."
v. Ord. Ades. A-rare-ori. A-une-ori.
A-ori. Apurure...
Prepositiunea a parea atat de trebuinciOsa
la indicarea timpului, incat
In vechile texturi o gasim cate-o-data aglutinata,
cu i n sub forma n a (= in-ad)
de'naintea num6rului pre- ;-;.i post-articulat
al c é sul u 1.
Radu din Manicesci 1574 (Mss. Harl.
6311 B. British Mus.), Mat. XX, 5-6 :
lora ei n a al §asele öasti, i n a al
noaole éasii facura alijdere; intru n a
al uin-spra-zécele eat..."
Tot acolo : in a acela oast" (ibid.
55 : in ilia hora).
3°. I n Iegatura cu loc.
Prin acest sens, a corespunde lati-
nului a d in : a d locum", a d latus",
77a d dextram", a d sinistram" etc.
Cuvintul MI St .
Ion Crisostom din
sec. XVII (Cod. Mss. Miscell. Brapv.)
p. 510 : Iaste-ne destulii aciasta, au
aduce-volu a miljoc i toti proorocii ?.."
unde «miljocs pentru «mijloc,, cu metatesa
lui 1, este ca la Macedo-romani.
Radu din Mänicesci 1574, Mat. XIV,
6 : juca fata Irodiadei a mijlocti..."
uncle in Vulgata : saltavit filia Herodiadis
in m e di o..."