ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

969 1.AM 970
Am n a s avoir du toupet, 6tre consid6r6"
: Minciunosul nu are n a s la
ninie = a nemine honoratur" (L. B.).
v. Nas.
Am c a p etre en 6tat de faire quelque
chose" :
Poti desface ce-al fAcut,
Dar ell n'am c a p sd te ult,
CA cu gandul te-a§ uita,
Nu m6 lasA inima...
(Jarn)k-BArsanu, 164).
v. Cap.
Am parte avoir de la chance, avoir
sa part de" :
Ocolli terile tele
6i de bine n'avuX part e...
(Ibid. 131)
v. Arte. Parte.
Am cinste etre honor6" :
Moxa, 1620, p. 372 : c inste sa
aibii dela domnila ta, lara de nu voiu
fi dereptt sa'm tai capul. .."
Am tr eb Otre occup6" :
Act moldovenesc din 1638 (A. I. R.
III, 223) : sä nu mai avdm noi t r -
sur a pentru garduri, nice sa avdm
tre. b a la acele vii...", uncle ne intimpina
tot-o data archaicul :
Am trasur ft are tergivers6".
Apoi: amp e dr a cu", am ha z",
am pe vin o'ncOce", am garg
a u n I" i altele, despre cari se va
vorbi la substantivil lor.
A treia persona imperativa :
bet. . . !" constitua un fel de blastem :
n'aibei parte !" n'aMet noroc !" n'a/bci
pace !" n'dibet casa 1" etc. Cand pomenesce
poporul pe d r a c, adauge cu
groza : rfaibei loc aid I" (L. M., Gloss.
402), de unde apoi unul din numerOsele
epitete ale necuratului : naib a,
format printr'un imperativ ca §i 'n
uciga4 tOca I". Termen curat romanese
de ba§tina, n alb 6. n'are a face
nici cu italianul nabisso" (L. B.), care
insemneza prapastia", dar nicl cu tur-
a
n'a/-
cul naibè", ce qui vient tour a teur"
(Cihac, II, 599), care este feminin din
arabul naib=lieutenant, gouverneur"
(iaine.nu, Elem. turc. 75).
v. Hebei.
Tot sensul de stapanesc" sat
predomnesce in constructiunea lui am
cu un adjectiv salt cu un calitativ in
genere : o am iubit a, il am v r ajm
a § , ii am buni pentru treba acesta
etc., unde romanesce se §.1 (lice
de o potriva bine :
II tin bu n.
Val de mine, ce sl fac 1
CA n'am pe nimene d r a g...
(Jarnik-Bársanu, 208)
Act moldovenesc circa 1626 (A. I. R.
I, 92) : acéle urice au fost date de
parintele losip staritul manastirii la
nNte poslu§nici, b'a fost avdndu demult
credin b o§ i, ca sa le tie..."
Zilot, Cron. p. 37 : acest talhar insovonit
mai mult alt pradat i alt je
fuit, ca unul ce sciea t6te pe larg ale Cralovel,
avéndu-le o chit e din vreme...".
De ad nu mai e decat un pas pina la
verbul auxiliar al trecutului: am pe cineva
ochit=am ochit pe cine-va.
b) am sentir, ressentir".
Intru cat notiunea de stapanire salt
tinere trece din lumea exteriOra in
sfera intima, ea se preface in s i m -
t i r e, de unde locutiunea : am pe in im
6, salt: am c e-v a, sail chiar simplul
am insemnand je sens, je ressens".
Costachi Negruzzi, Carlanii, sc. 1 :
En nu mai inbla, §i'ml spune c e a/ ?
Scii ca elt tie II spun tot ce am p e
inima..."
Pentru a exprime notiunea cuprinsa
in francesul indisposition", Romanul
qice : am ce am, ca nu mi-e bine..."
Am lipsa =simtesc lipsa ;
Am nadejde = simtesc nadejde ;
Am bucuria= simtesc bucuria ;
Am pofta = simtesc pofta, etc.