28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

737 ALBIX 738<br />

minos, ca luna de aratos §i ca omatul<br />

de albieos Iaste "<br />

A. Odobescu, D6mna Chiajna p. 86 :<br />

sosi in sfir§it la malul dorit, tocmai<br />

cand luna scapata, gonita de lucèförul<br />

albidos al diminetei ..."<br />

Ibid. p. 88 : acolo salciea pletósa,<br />

socul mirositor, alunii<br />

artarii cu pojghite ro§ii, carpenii stufo§1,<br />

salba-m6le §.1 teii cresc amestecaV<br />

cu falnici jugastri, cu plopi nalti<br />

§i subtiri, cu anini uprei, cu ulmi<br />

albicio0 . . ."<br />

Alexandri, Bradul" :<br />

Sus pe culme bradul verde<br />

Sub za'pada albiciósa"<br />

Pintre negura se perde<br />

0 doina munten6sca :<br />

FOld nOgrd de rogos!<br />

Mult esti, plopule, fdlos;<br />

Mult esti nalt Si albicios,<br />

Dar n'aduci nici un folos...<br />

(G. D. Teodoreseu, Poes, pop. 354).<br />

v. Alb. -cios.<br />

Albiciane, S. f.: blancheur. Sinonim<br />

cu albéta, cu albime §i cu substantivul<br />

a 1 b. E rar, §i nu e tocmai<br />

de trebui*.<br />

Biblia erban-vodit 1688 (Levit. XIII,<br />

4, 17, 20) :<br />

...iara de va fi si autern et<br />

§i stricaciune al- lucidus albus erit<br />

ba in piialé tru- in cute carMs epului<br />

lui, §.1 a- jus, et humilis<br />

tundü Bll va fi non fuerit aspecvedéré<br />

ei din pi- tus ejus a cute,<br />

iale §i parult lul et pilus ejus non<br />

nu s'au prerne- mutavit pilum<br />

nittl in albidune, albu in, ipse auce<br />

laste elü ne- tern est obscugru<br />

rus...<br />

Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.<br />

Rom. p. 009) : corbul batran in<br />

a 1 b de s'ar vapsi, cu o ploae sau §i<br />

cu o roaa sn sa spéle poate, i ce supt<br />

22,083.<br />

albidune din fire imaciune au avut in<br />

curanda vréme I va arnta "<br />

v. Alb. -dune.<br />

And& (plur. alba: S. baba), S. f., mai,<br />

jatte, auge ; lit d'une rivière; berceau.<br />

Vine din latinul alveus, vulgar alveum<br />

(Du Cange), prin pluralul al v e a. Ital.<br />

alveo , in dialecte a 1 b i (Azzolini) ;<br />

span. §i port. alveo ; franc. auge.<br />

Cu sensul de trunchlu de forma lunguéta,<br />

scobit in intru pentru a se pastra<br />

ce-va, a se spöla sail a se scalda, a se<br />

adapa vite ori dobit6ce, albiel are mai<br />

mulV<br />

copae, capistere,<br />

covata, postava, trocti,mulda...<br />

Albia sat co p aea in care se tine<br />

malaiul, se chiamn Cäpistere5 (D.<br />

Negoescu, Dirnbovita, c. PietroAa).<br />

Albiea in care se span, came§ile, se<br />

Tce co vata" (C. Ciurénu, Vasluiu,<br />

c. Znpodenii).<br />

... copaea se (lice postavn;<br />

&bid este o postava mai mare pentru<br />

cnme§i, adecn pentru rufe" (D. Cerbulescu,<br />

Mehedinti, c. Rudina).<br />

t r Oca sail t r o c, albie, m ulda,<br />

covata= alveus" (L. B.)<br />

Cu sensul de fund al unel ape curgötóre,<br />

adeca albia g r 1 e 1" (Dr. Polysu),<br />

se mai qice m at ca (Costinescu),<br />

cate o data prun d.<br />

Pe la noi locul dintre malurile unui<br />

rill nu se qice albie, ci prund... . "<br />

(B. Ionescu, Dimbovita, c. Sacueni).<br />

Vorba insa cea mai respandita cu<br />

acest sens, remane<br />

Capul Turculul sAria<br />

*i de-a dura se ducea<br />

In albia Nistrului<br />

Linga. pOtra Corbului<br />

(Pompin, Sibiii, 24).<br />

Balada banatonn Iovan Iorgovan":<br />

Incetd, incOtd,<br />

Cerna mea curatd,<br />

...<br />

24

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!