ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

111 AC 112
III. Ac --= rn i c .
Ca ce-va f6rte neinsemnat i f6rte
eften, ac a dat nascere la o rnultime
de locutiuni :
El Inca numer si anil
Cand n'aveai parà de ac,
acum te joci cu banil
Turnandul din sac in sac...
fPann, Prov. II, 89.)
Cine fura adi un ac,
Maine furá un gansac...
(Ibid. I, 63).
Te slujesce norocul, cat umbra acului
pe croitor" (Ispirescu).
Intr'un act moldovenesc dela voda
Alexandru-Ilia§ din 1621 (A. I. R. III,
216): damu't tire de randul color
slugi Cau inblat de-au luat bucatele
lui Dumitra§co epte1iö, c'am inteles
cum sant la tine in prinsoare, deci sn-i
faci sa intoarca tot Cau luat dela casa
lui, pan la un cap de ac..."
Expresiunea : pin' la un cap de ac"
este o intorsetura posteriOra in loc de
vechiul: pin' la un ac de cap", o locutiune
ajunsä a fi juridica, pe care o
gnsim latinesce, intr'o frasa intocinal
ca cea de mai sus, in Codicele Teodosian
: Si praeter haec tria crimina
repudium marito miserit (uxor), oportet
eam usque ad acucularn capitis
in domo mariti deponere" (ap. Du Cange,
v. Acucula).
Cauti acut in caru cu fin..." ; sat :
orbul II cauta acul in aria cu paele,
gi
surdul ii povatuesce unde suna..."
(Faun, 1.1, 4 ; III, 130). Frantusesce :
77chercher une aiguille dans une botte
de foin" (Littr6). Asociatiunea de idel
intre cautarea acului §i ce-va fOrte
greil", este veche romana. La Plaut
(Men. II, I, 8 sqq) :
Nam quid modi futurum est ilium quaerere?
Hic annus sextus, postquam ei rei operam
damus...
.si acum credo quaereres,
Acuminvenisses...
_ In : al inghitit un ac i al s scoti
un tier de plug" (Coll. Golescu, Cony.
lit. 1874 p. 68), ni se infati§Oza Orn§i,
ca antitesa intre ac i druga de fer",
o asociatiune de idel romanica. Italienesce
se 1:lice : dare un ago per aver
un palo di ferro" (Tommaseo).
0 alta antitesa :
Eraii breqtele
Ca mu§tele,
§erpil ca, si acele,
N'apb',rci ca andrelele I
Acum bite aii crescut
*i de spaima, s'an facut:
BrO§tele
Ca plos,tele,
*erpil ca grindile,
Naparci ca butile...
(Borada, Dobrogia, 1E3).
IV. Urechea acului.
Alaturi cu asociatiunea de idel romanica
: acum quaerere", dificultatea
de a face ce-va se mai exprima printr'o
imagine ebraicd : a trece prin
gaurica acului", pe care Evangeliul a
respandit'o in tote limbile §i care s'a
ramificat pretutindeni in mai multe varianturi
poporane.
Noul Testament 1648, Mat. XIX,
24 : mai lesni Taste camilei prein
uriach6 acului a tr6ce, decdt bogatul
intru inparatila lui Dumnedzau a intra."
Coresi Omiliar 1580 : pre buna
amu §i minunata Taste pilda a6asta :
cumil nu poate incap6 camila prein
urechile acului dereptil multa strimtura
§i pentru multa grosim6 a camileei,
a§a §i cal6 c6la ce duce in viata
nu poate !nape' pre bogatult pentru
strimtura ei §i pentru multa gräsime
a bogatului..."
Spaniolesce se (lice o ch I u 1 acului":
por el o j o de una aguja" ; romanesce
: ur eche, mai ades la plural
u re chile, de§i se vorbesce despre un
singur ac; mai rar : gaura sat bort&
'