ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

785 2*ALDE 786
numele de Aldesc i, in Moldova, in
Muntenia §i peste Carpati. Aldenii
indica pe Omeni veniV dintr'o local-tate
Aide, iar Aldescil insenineza
pe pogoritori dintr'un stramo§ Aide.
fri tera Fagaraplui acest nume b'arbatesc
a fost ore-cand atat de respandit,
incat intr'un singur act din 1556
ne intimpina Vse Romani de acolo
numiti Aide (N. Densu.lianu, Monum.
1885 p. 10 12).
Cihac (II, 475) explica pe Aide prin
maghiarul al dani benir", Ca §.1 cand
ar fi o traducere a numelui cre§tin
Benedictu s. Dar Ungurii din Benedictus
" fac Benedek ", Bencze " ,
Bene", Benke" sail BenkO", Bende",
Benes", Bank" , BenO" (Czuczor-Fogarasi,
SzOt. v. Benedek), i nici
o data nu'l traduc prin vr'un derivat
din aldan I. Ce-va mai mult ; tribunalelor
maghiare din Ardel acest
nume, pe care'l augiat mereil la Romani,
li se parea tot-d'a-una atat de
neunguresc, incat in acte oficiale ele
nu scieafi cum sal transcrie : Algya,
Algye, Algja, Aide, Aidgie, Aige, Alga,
Aida, Aidgya etc. (N. Densqanu, op.
cit. passim).
Nici slavic, nici maghiar, Aide s'ar
pare la prima vedere a nu diferi de
numele personal italian Aldo, Aldino,
frances Audin, care e insa
pe acolo de o importatiune germana
medievala(Pott, Personennamen, 495-6).
Resultä dara ca al nostru Aide e
ce-va curat romanesc, §i Inca numai
teranesc. De aceiali. origine cu aldan
))chanvre femelle", el face parte din
cercul numilor personale ap qicend
botanice, ca FlOre, Trandafir,
Calomfir, Calin,Buj or etc. La
Serbi Konoplia, adeca Canepa", este
un nume personal femeiesc f6rte obicinuit
(Karad'iie).
v. Aldan.
2A1de, adj. invar. ; certain, quelqu'un
des nOtres ; meme ; pareil, semblable.
Un idiotism romanesc, fOrte anevoe de
tradus in ori-ce a1t limb i care,
deV tot ce pOte fi mai poporan, a fost
insa pina acum uitat apr6pe de tot
in dictionare.
In unele localitilI, poporul rostesce
ande in loc de aide.
Pe la Doi, in comunele RucLir
si
Satnbata-de-sus i cea de jos, nu se
qice nici o data : me due pina la nana§ul,
me duc la judele, i alte frase
analOge; ci tot.d'a-una dupa prepositiune
se pune cuvintul ande: me duc
pin' la ande nanalul, la ande judele
etc." (G. Pop, Fagarq, c. Lisa).
Jipescu, Opincaru p. 14 : budulaca
mea vorbire cu ande hinu mieü Mo-
taila..."; ibid. p. 16 : pe rind tot pe
d'ande noi ne pofti§i..."; apol p. 21 :
ande lea Calohira, Rena, leica Ilinca...";
dar pe aceia§1 pagina 23 aide §i ande:
rude cu d'ande noi, Mei rumana§1
d'acolo, caci sint nacajiti in vac de
veciie, sup* rariti de noi i robiti
la nemt, la ungur, la rus, la turc,
nu le a, pas aide ahaia sa ghiie 'ncOce..."
Ca ande=aide, tot astfel la Macedoromani
se aude an- doile pentru aldoil
e. In ambele casuri este efectul
acomodatiunii fonetice, dentalul n fiind
mai apropiat lui d decat licuidul I.
I. nil prepositiune d e, aide circuleza
in graiu :
a) Mai ales cand e vorba de rude
saii nemuri, find urmat de substantivul
post-articulat : aide t a t a, m a m a,
nenea sail n ea etc.
Cand se intalnesc doi sateni i se
intreba intre :
)7Uncle te duel, Ione ?
Me due la aide frate-mio, sail la
aide tata, sat la aide nap etc.