ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

105 ABURIT 106
turi : un dulce vint aburesee despre
mOqi-cli" (L. M.).
D'o soptemana §i mai bine zapada
se topise; mu§celele, acoperite d'o pojghita
verguria, aburiait un fum ce se
'nalta a-lene, cletanat de adiere..."
(De la Vrancoa, Sultanica, 51)
Sensul de s u fl a r e predomnesce.
Intr'un cantec poporan din Transilvania
:
Sub un porn am adormit,
rni-o fost pornu'nflorit,
S'un vint cald ce-o aburit
Florile le-aii oborit...
(Pompili5,
Sibilu, 45).
Intr'un bocet" din Moldova :
Din cotro vintul me bate,
Tot me frige i me arde;
Dincotro el abaresce,
Tot me arde, me pirlesce...
(Preut S. Teofanescu, Mint, coin. Garcina).
Intr'o doina tot de acolo :
Bate vintul, aburesce,
Puiul se calatoresce
di mandruta rni'l jelosce...
(Cony. lit. 1885, 455).
In graiu, aburese se confunda cu forma
colaterala aburez, mai respandita
§.1 singura cunoscuta in macedo-romana.
v. Abur. Aburez.
Aburbz (aburat, aburare), vb.; vaporiser,
exhaler, souffler doucement. Se
rostesce i aborez. Ace1ai sens ca in
aburesc, cu care se confunda in graiu.
Alexandri in Sentinela romanA :
Lat e campul celel lupte,
Lat i plin de arme rupte,
Plin de trupurl sfaramate
Care zac gramazI culcate,
Plin do sange ce'l peteze,
Si väsduhul aburdza...
B Ore se numesce vintul lin de von,
cand numai abure'zd" (S. Liuba, Banat,
corn. Maidan).
in inruditul bur6z a, deV sensul
fundamental este de asemenea suflare",
totql prin notiunea intermediara de
77recOre" s'a desvoltat sensul ulterior
de plOia de tot marunta", astfel ca
ambele cuvinte, diferentiate prin forma,
s'au diferentiat i prin inteles :
)7 ' ' la noi, cand bureza din pada,
se qice prornoroca" (Preut N. Sandovici,
Dorohoiu, cora. Tirnauca).
Ca V bur0z a, aburezd se introbuinteza
adesea impersonal.
In multe locuri se aude cu dz : aburedz,
aburedzd. Dictionarul romano-latin
banaten circa 1670 : aburt'dz. Vaporo.
Efflo" (Col. 1. Tr., 1883, p. 421).
Macedo-romana cunOsce numal forma
aburedz: panea cu de-ayhia se-a burd...",
apa calda se-aburedzd..." (M. Iutza,
Cruvva).
v. Abur.Aburese.Bdre.Burd.
Burez...
Aburlt (4), part. passé d'aburese.
itburit sati aborit, aburat sat aborat,
expus la aburi, incalqit sad muiat prin
aburi" (L. M.).
Idiotisme : friptura aburitd = bine
rumenita i cu miros placut ; yin aburit=
tare i aromatic ; fata aburitd
roVta prin emotiune. In tOte aceste
expresiuni , sensul fundamental este :
ins u fl e tit , prin opositiune cu r e
suflat, care nu mai are suflu.
Pann, Prov. I, 37 :
Si vezend gascanul in gheveclu adus,
.Aburit, fierbinte i 'nainte'l pus...
Dosoftelu, 1673, f. 143 :
di Domnulul i se flace milâ
Vadzind ca le fac pizmasil sala,
di ca din somn sari Dornnul ruman,
Ca de vin ce-I aburit i umam,
di
dlade 'n pizmas cu razbol lute....
...ba o stringea pe fata de 'nand,
ba o cälca pe picior, ba... cum e treba