ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

199 ACOLO 200
Acolisôse (acolisit, acolisire), vb. reflex.
: a s e acolisi; s'accrocher a quelqu'un
ou a quelque chose, ne pas laisser
tranquille. Sinonim cu : a se le ga
de cine-va sail de ce-va, insa intr'un
mod mai stäruitor §.1 cu gand reil. Un
copil se léga de altf; un §fret s e acolisesce.
Pravila Moldov. 1646, f. 66 : ...Candu
s6, va acolisi unU mut de altulü, nefiindu'i
cela nice cu o dela, aia numai
intr'o pizma va vria uciga, cela
Inca nu sa va da..."
Un act moldovenesc din 1631 (A. I.
R. I, 106) : ...au venit la mene Gheorghie
Pangara eanul §i cu carte dela egumenul
Nil i dela tot soborul, i au
adus un uric pe6at1uit i nescris, §i
s'ad
sti
acolisit de mene se'l scriu..."
N. Muste, Letop. III, 60 : Eata ce
agonise§te zavistia, cum afla vreme neprietenul
de'§i ispravqte trebile lui ;
cä aceste toate, de nu s'ar fi acolisit
Constantin Voda Brancovanul Domnul
Muntenesc de Milialu Voda, nu s'ar fi
facut.. ."
Miron Costin, Letop. I, 233 : Eara
cine era Vizir la Imparatie, era prieten
TonVi Voda, §i alt zis Vizirul,
pricepdnd lucrul : Ce se acolisegte Radul
Voda de acel sarac ?. . ."
17n act moldovenesc din 1765 (Codrescu,
Uricar, V, 391) : dupa a noa-
stra cuncltin0 i cercetare ce am facut
pe scrisori i dovezi, ce ne-ati aratat
Bosiesa prin vechilul säu pe acésta
mqie Berbe§til , i dupa stapanirea
veche ce-aa trecut atatia anY, ala am
socotit, ca numitul egutnen de Hangu
ran se acolisegte de mo§ia Berbe§tii..."
Cuvintul acolisesc e de origine greca,
dar cu mult mai vechiu in Romania
decal epoca Fanariotilor. Cihac (II, 632):
)1 aor. Zwabia ce, coller, s'attacher,
se communiquer ; bcdara i-a xceviv,
j'ai pris le mal". Avênd o acceptiune
juridica, acolisesc pare a fi o rem4ita
din influinta Dreptului Bizantin, in Moldoya
mai cu deosebire (cfr. Cantemir,
Descriptio Moldaviae, p. 100).
v. Acolisitor. Acolisiturd. Agonisesc...
Acolialre 1
Acolislt
J
V. Acolisesc.
Acolisithr, -Ore, adj. ; pernicieux.
Beldiman, Tragod. v. 2777 :
Din Turci peste patru sute, putin oresi-ce mai
multi,
sOse spre-clece tocma volintirl si Arnauti,
Bez cA1ug6rii ce vremea afara 1-ad apucat,
Care Vara, nici o villa, in sabie aü picat,
De care ad sa. 116 sOma Grecii acolisitori
*i
d'un Sfant Lams mult vrednic far cuvint
superatorl...
v. Acolisesc. Acolisiturd.
Acolisitara (pl. acolisiture), s. f.; effronterie,
importunité.
Noul Testament 1648, Luc. XI, 8 :
savai nu ... El =2
s'ara scula sa 'I Joiast aerrtii dva-
de lui pentru ce o'rcseg (Fti TO sivat
epriiatin lul, iara TiAov avoi, citd
pentru acolisitu- ye Tiv (Ivai Jetra
lui scula-sa-va a v ceerrol, yee-
§i-I va da. . . 8Elg doiaec
v. Acolisesc.
Acolb, adv. ; la, la-bas. Aco!o, in acel
loc unde nu sint nici ea, nici tu ; p e
acolo, de acolo, int eacolo" (L. M.)
In marea bogatia de colorit a adverbilor
romanesci de loc, acolo arata ce-va
mai departe cleat acole a, care 611§1
e mai departe decat aice a, care
el e mai departe decat a cile a. Fiecare
din ace§tiia mai are ate una-do6
nuarrte: linga acileaaci §i acia
cu vechiul c i a; linga aice a aice
(a i icea (i c e, i c 1), afara de
§i