ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

569 1.9.3.AIA. 570
in stilil cel poetic al rugaciunilor.
Bunä-Ora :
Paremiar, 1682 :
f. 14 a: nu uita nice triace dzasa
alui mieu rostd, nice fugi dela gralurile
rostului mieu..." ;
f. 16 a: sa pazaltt gandul bun §i.
samtaria alor miale budze..."
Liturgiar, 1679 :
1. 93 b : am invitatu't cu urgie
bunatatia, alor tale porunai sarind §i.
neascultanda a tale invätaturi...";
1. 88 a: alui t ü pré-curat trupü
§i dumnedzaescii sange nedestoinict
santd..." ;
1. 89 a: in lumina alor t al e porunót
indireptOdza-ne..." ;
f. 92 b : multe's multamile alor
miale, Dumnedzaii-nascatore, gre-
La dativ :
Palia din Oraltia, 1582 (op. Cipariu,
A nalecte p. 71) : sa vei da bani imprumutt
alora miei mi§ei oameni..."
Tot ma la A. Pann, Prov. I, 157 :
di
cu 'ngrijirile sale
Stringênd un lea de parale,
I)ise ai sale neveste :
Dragd, o dicalä este...
=-- cpe nevestei sale..."
Este acela0 articlu a ca i 'n a
mea, a ta, a sa", dar intrebuintat cu
totul afara din norma obicinuita, dupa
care el trebui sa dispara in concordanta
posesivului cu un nume la cas
oblic : nevestel sale", nu nevestel a
sale" ; poruncelor tale", nu poruncolor
a tale" ; rostului mei", nu "rostului
a met" ; pe cand aci, din contra,
posesivul se pune nu fara a in
coda numelui, ci cu a de'inaintea numelui,
acela0 timp a NI atrage
aglutinandu'§I pe determinativul singular
-i sat plural -bor al acelui nume,
remas astfel nedeterminat. E fOrte romanesce
de a (lice, in poesia Vntr's
proza patetica : sa spui abor tel stapani
spune stapani-/or [a] tei", sat :
» mnximea al sale iubiri = marimea
iubiri-i [a] sale". Nemic analog in cele-
l'alte graiuri romanice.
De aceiall natura, morfologica, diferind
insa prin impregiurarea ca nu
functionOza de'naintea unui posesiv,
este ai intr'un document moldovenesc
din 1615 (A. I. R. I, 1, 128) : noi vazindu
acel zapis a dumisale maicei nostre
ai M ov iloe care mai sus sariem...",
unde ai Moviloe=a Moviloe-i".
aci intrebuintarea e poetica in fond.
Gralul a fost condus prin simtul estetic
de a nu repeti de do on aceiall
forma gramaticala : a maice-i a MovilOe-t".
De asemenea de cinci on intr'un
act moldovenesc inedit din 1663, scris de
popa Vasilie cel domnescu de Tragulfrumos"
(Arch. Stat. din Buc., docum.
Mitrop. Ia§1) : fata ai Davidoae", nepoata
de ffin ai Davidoae" part6
soacth-noastra ai Davidoae" in loc de :
))a
Davidoae-i."
Ar fi f6rte interesant de a urmari
acest fenomen in dialectul macedo-roman,
unde el se afla de asemenea, cel
putin pina la un punct Ore-care. Dr.
Obedenaru (Diq. Mss. in Acad. Rom.,
II, 856) (lice : alli (alii) article fOrninin
génitif et datif qui se met avant le
substantif: era furca alli s ur a t =
daco-roumain : era furca suratei". Macedo-romanesce
genitivo-dativul obiclnuit
fiind suratalti= suratet", urméza
cã
furca alli surata, = furca suratalii"
corespunde pe deplin daco-romanului:
furca at surate = furca suratet".
,,Fat at Davidoae" din vechiul text
moldovenesc ar suna macedo-romanesce
dupa sub-dialectul din Cru§ova :
feta alti Davidoane".
v. s'A. 5.Ai. Al.
1.2.3..A.Ia ; 10. pron. dOmonstr. fern. :