ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

417 AEST 418
incbee prin : sarutaré Aerului, de toti
pe obicelu..."
Beldiman, Tragod. v. 2897, despre
manästirea Secul :
Acel Vornicul Ureche, ctitor din rivnd aprins,
Cat se dg, cu vrednicie, fericitul s'afi intins
A o zidi la kw tare, minunat a o'nzestra,
In cheltuiald i trudd fait preget a intra :
Odkdil de un prot mare, un aer prd minunat,
De Diana sotiel sale cu märgdritar lucrat,..
Cuvintul deriva din medio-grecul
cu acelmi inteles; in vechile texturi
insa tonul cade tot-d'a-una pe a, nici
o data pe e, cela ce ca i e =
pare a dovedi ca vorba n'a trecut la
nol prin intermediul Slavilor, la earl se
qice: air% (Miklos., Lex. 3), ci cu mult
mai de'nainte, accentuatiunea i vocalismul
find curat latine: ë r.
v. 1.1er.
Aerèl, s.n. ; t. de Botan. : Asa-foetida.
0 planta ombelifera exotica, al aril
suc are un miros ferte greti i un
gust respingtor. Cuvintul se intrebuinteza,
pare-ni-se, numal in Transilvania
: Aerelu, der stinkende Asant,
Teufelsdreck" (S. Barcianu). Are trebuinta
de a mai fi verificat, ca sens
ca forma. Nu cum-va sa fie aiorel,
dela a I u (= lat. allium) usturoiu",
din causa mirosului specific al Asafetidei?
v. Aht. A ior.
Aerèse. v. Aerisesc.
17
Aerisèse (aerisit, aerisire), vb.; aerer,
Oventer (Cihac). A svinta, a scOte, a
intinde la aer" (Costinescu). De aci
0
substantivul aeris ela action d'a8rer,
&tat d'a8re" (Polysu). Cuvint din
epoca fanariotica, aprepe necunoscut
graiului teranesc i peste Carpati. Din
neo-grecul dee*o. Curat romanesce ,
dela a er (=lat. a8r) se pete qice
aeresc, aerare, aerela.
v. 1Aer.Svintez.
Aeris011 1
Aerishe f
v. Aerisesc.
Aerbs, -Osit, adj.; aérien, vaporeux.
Cost. Stamate, Muza I, 58, despre
umbra lui Stefan cel Mare:
GrAind aceste, el pune pe a soldatuluI frunte
A sa mAnä aerOsd, clicdnd cu glas tunAtor...
v. 1-Aer.
4.6st, adsta (plur. aeti, aeste), pron.
demonstr. ; ce, cet (cette). Forma rustica
in loc de a c e st (v. pag. 161),
de care altfel nu se deosebesce intru
nemic prin fungiune. Acatandu'§I pe
emfaticul -a (v. 5A), se face aesta
(aésta) ac est a (acesta).
In vechile tipariture aest nu ne intimpina
mai de loc. Numal dora printr'o
scapare de vedere, la Dosoftelu,
1673, f. 162 b: aesta (ont) psalona arata
scurtaria vigil..." In documente
insä nu e rar, mai ales in cele din
Moldova §i'n zapise scrise de terani.
Patrqco Paturniche, Suceva, 1597
(Cuv. d. batr. I, 77): nime din ruda
me ca sä n'aiba a para aiastd para
nice dineoara..."; dar in acelall act :
a as t a 'mica cartulie..."
Dumitrachi Iratavul, 1695 (A. I. R.
I, 63): deci sa-i intorcem de frate
ate 4 lei, ae§ti patru frati cari mai
sus scriu, §i-i fac sa i sa de 16 lei...";
dar cu cate-va rinduri mai sus : noi
aceti patru frati", §i: dintr'ace0
80 lei..."
Popa Yasilie, Berlad, 1603 (Cuv. d.
b. I, 131): candii am facut aestii zapis,
au fost oltuzul Sandul di .Barlad..."
; §i mai jos: aiasti omeni sintü
tot din targt din Barlad..."
22,083. 14
: