ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

523 AGONISESC 524
De'§ agonisiRte s'aibâ si pre mane;
Str in s ur a ce stringe nu §ti cul ramane...
Doina Jianului:
§i
Staii in drum sa m6 gandesc
Ce s'apuc, ce sa% muncesc
Panea sã'ml agonisesc...
(Alex , Poes. pop.2., 285)
kicruri bune, 0 de cele rele, se
pot cä.tiga, se pot capeta ori
dobandi de o data sail inteun timp
scurt; pe cand se agonisesce ce-va, bun
sail reti, numai printr'o lupta grea
de mult timp.
I. Canta, Letop. III, 182 : ...macar
ca vaci nu ramasase la locuitorii
dara de vreme cä vacaritului
tot trebuia sa dee suma de bani, 1i
o baba saraca ce torcea in furca sh'11
agonisescd hrana i comandul sat], trebula
la acea vreme sa dea 0 ea bani
la vacarit..."
Doina din Moldova:
De cand plalul am ltsat,
Tralul bun ea l'am uitat,
Arma'n sin mi-aii ruginit,
Nimic n'am agonisit...
(Alex. Poes. pop2., 257)
Doina din Ardél:
Ce hasna ca tot slujesci
i nimic n'agonisesci?
Far' slujescl pe-o tundra sura
Si pe-o pipã cu ciutural..
(garnik-B5rsanu, Transilv. 409).
Constantin Brancovan, 1696 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 198): pre säraci
nimene de nimic sa nu-i bantuit
din ce ar agonesi toamna prin del..."
Ca termen juridic, avere agonisitd
era ace% pe care cine-va §i-o facuse
singur, in opositiune cu avere m
enit a" sail den batrani",
adeca remasa dela parinti.
Pravila Moldov. 1646, f. 50: De
vreme ce ocinele ucigatoriului pogor
den batrani, ce sa dzice dela
o-
parint it, atunce cuconii ucigatoriuluinu's
vorii piiarde ocinele ce ii sa
vin dela molu-sau, nice vor putia sa
fie domneV ; ce sa vor lua ocinele ce
va fi agonisitti ucigatorluth..."
Cu sens figurat:
A'§i agonisi viata = sein Leben
erwerben, sich Unterhalt verschaffen"
(Dr. Polysu).
Coresi, Omiliar 1580, quat. VII p. 1:
smereniia céla buna nu numai cice
dulcéta i treba agonise§te, ce 0 in
céia lume gate§te i agonisete del
Cantemir, Divanul lumii 1698 (A. I.
R. II, 164): neorinduite §i fara isprava
pofte, carile, prin ale noastre
iar4 pacate, noao prapadenie §i peire
a ne agonisi pot..."
N. Muste, Letop. III, 60: iata ce
agonise§te zavistia , cum afla vreme
neprietenul de V ispravqte trebile
lui..."
Din punctul de vedere curat material,
romanul agonisesc este, negre§it,
grecul dycovico, la aorist dioiviaa (Cihac);
sub raportul logic insa, e un
produs al cugetaril proprie romanesci,
cad vorba gréca insemneza lupta",
nici o data caltig". Asociatiunea de
idei intre c4tig i lupta, inlantuirea
ambelor notiuni i identificarea lor, nu
e grecesca. Din latinul lu cr u m catig",
Romanul a facut lucru muncesc"
; din grecul dycovicop,ca muncesc",
el a facut agonisesc cA§tig".
Nici o munca temeinica faa caltig ;
nici un caltig trainic fara munca.
Este interesant a constata, ca la
Macedo-romani cuvintul exista numai
in inteles de zor", graba", mai apropiat
de cel grecesc (Dr. Obedenaru,
Diet. Mss. in Acad. Rom.), 0
chiar cu sensul cel curat grecesc de
lupta" (Miklosich, Rumun. Untersuch.
II, 11), pe care in daco-romana abia