ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

579 AIDAti 580
afara de ramura slavo-balcanica , la
celTalti Slavi aide nu se gasesce ; pe
de alta parte, prin elemente specifice
serbo-bulgare acésta vorba nu se ex-
erica, precum niel prin albanesa. Nu
curn-va solutiunea se póte doMndi prin
limba romana ? Filologil uita intr'un
mod sistematic c Serbil i Bulgarii,
cand s'ati incuibat peste Dunare cam
in secolul VII , detera pretutindeni
peste Romani, cart la rindul lor, cu
vr'o cinci vécuri mal nainte, se apqasera
acolo peste un substrat autocton
tracic, scotend la fiinta o noua nationalitate
: grupul latin oriental. Ori-cate
se afla la Serbo-bulgari i se afla §i la
Romani, dar nicairi la Slavil cel dela
nord, e aprópe de mintea omulul ca
Serbo-bulgarii le-at luat dela Romani,
Tar nu vice-versa, de0 multe, i fOrte
multe negre§it, insa elernente panslavice
anume , all primit §i Romanil
dela Serbo-bulgari.
Interjectiunea a I ! sail h al ! va!
allons 1", se asociaza la nol mereti
cu optativul d e, astfel ca 'n Banat,
buna Ora, compusul ai-de!" a ajuns
a forma o interjectiune speciala de
rugare i poftire, de ex. hal-de! in
Ora buna !" (Diaconovici-Loga, G-ramm.
p. 156); bar la Macedo-romani, dupa
un vechiu cantec" citat de Dr. Obedenaru
(Diet. Mss. in Acad. Rom., II,
716) :
Qi't1 unzesce parce lungd,
H al de mol, trup de-armatula...
adeca : Comme les longs cheveux te
vont; all o n s, corps de militaire !"
Dar §.1 mai des acest a 1 ! sat h a I !
se construesce cu subjunctivul d e :
al de 'mi spune mai lute I al de
fit cutare lucru I etc.
Haide, pulu de turturea,
D e 'ml arath cararea...
(Jarnik-Btirsanu, 200)
Haide, bade, d e me lea
Pin'ce's pruned tinerea...
(Ibid. 44).
SA luann acum urrnatOrea doina din
Transilvania :
Heade, mandrA,, d e'ml c16, gull,
cav dad tot ce am in §urd;
Drag* hal de me sdrutä,
Ce'tl daii boil dela rudd!...
(Jarnik-Barsanu, 78)
De'ntaiu, hal ne apare aci ca sinonim
perfect cu haide ; al doilea ,
versul :
Drage, hal de me sdruta,...
este din punct in punct tot una ca §i
cand am (lice :
Drag* haide, me strutd...
Disilabicul aide resulta dara din aglutinarea
celor doe' elemente, pe earl
graiul poporan le pune ne'ncetat in atingere
: interjectiunea a 1 §i silaba
d e, acesta din urma mai cu serna ea
subjunctiv. In constructiunea : aide
d e 'ml arata = a I d e 'ml arata" este
o reduplicare a aceluiall d e. 0 data
aglutinat din a 1 i d e, aide a suferit
apoi analogia imperativilor de a treia
conjugatiune : arde !" perde !" crede
!" nascendu-se flexiunea : aidem !
aidei!
In scurt, prin romana i numai prin
romana genesea cuvintului se desfapra
dela sine, §i ni se limpeclesce toto-data
fenomenul ca, aide, ca interjectiune
i ca verb, flinteza numal pe
peninsula balcanied, acolo adeca unde
Romanil servisera de substrat pentru
apOrnintele posteridre slavice.
v. B. Ai ! Aida ! Aidap. 3. Hai I
Haida I
Haidari....
Aldau s. haidtvil (plur. aida s. haiddt),
s. m.; vacher, gardien de betail. Haiddit,
pazitor de vaci in cireda (Costinescu).
Cuvintul s'a nascut din interjectiunea