ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

127 ACAT 128
care une-ori 11 confunda poporul. A se
ved6 la fie-care din aceste cuvinte. Termenul
acat ung. akatz) se intrebuintéza
mai mult in Transilvania.
2 Acat (aceitat, aceitare), vb.; dacoroumain
: suspendre, accrocher; macedoroumain
: saisir, attraper. Se rostesce
de asemenea, prin scaderea lui c intre
vocale la g : agat, ageitat, ageitare. Se
mai qice la presinte indicativ : welt,
veil, sal : accit, agat. In Moldova, din
contra, in multe locuri se pronunta :
acapt, acatare, Para a trece pe neto-
nicul a in
d.
In Dictionarul romano-latin banatén
circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) :
accit = applico ; accipt-m6 = applicor ;
acatat applicatus".
Cel ce e pe cale de a se inneca, se
acatd de ori-ce '1 vine inainte. Neav6nd
ce sa'mi impute, se acald de forma
ve§mintelor mele. Romana din Mace-
donia qic : catup acayi §Oreci mata
saa pisica prinde §OrecI" (L. M).
In balada Corbac , blastern asupra
corbului :
Orl de mine tu 'tl batI gioc
Remanóre-al fait doe,
Si tl-ar cad() unghile
SA n'acari cu dinsele I . . .
=
In Psaltirea transilvana a lui Corbea
din 1700 (Mss. in Acad. Rom.)
ps. LX X XVIII :
Si intea, ta bunk vróre
cornul nostru putere
Va lua, §i s'o 'nAlta
Cat de cor s'o accita. . .
Ghergbino, tatal ado topora§u sA
bat un cuiu colea linga soba sa!mi ageit
a ghebä sa, s6 usuce, can plina (16 apa..."
(T. Teodorescu,Ialomita, corn. Lup§enu).
Proverbial :
))Se acalei de om ca scaiul de OM"
(P. Olténu, Transilv., Hateg).
S'a accitat ca o veverita" (R. Simu,
Transilv., corn. Orlat).
?
Macedo rornanesce
spre Fét-frumos (V.
I. passim):
Ell nu escu tatal
a tell acel de
dialihia, ci te-am
«rapt pe
Cum il voqura
ascapat, q'inele se
niirira ca nu putur
a. sal acalci...
dupa basmul de-
Petrescu, Mostre,
Ell nu sint tatAl
tet cel adevörat
, ci te-am
prins pe
Curn Ii vequra
scapat, qinele se
ciudira, de necaz
ca nu putura sal
Apoi idiotismul: acalci fricap rinde
frica.
Precum frantusesce accrocher, s'accrocher"
vine de la croc", tot aa romanesce
acettare se trage prin preposi
tiunea a = ad" d'a-dreptul din cata
croc", houlette", batut cu carlig in virf
prin care pastoril prind oile acakindu-le
de lama. Clobanul nu face un pas
Fara, c a t a, de ar fi cat de avut :
Ciobanil lui Dobrisan.
El sint boor de Divan,
Sed in c a ta, rezemati,
Cu caftan totl imbracati.
Cate-o para. nestimatA
De platesce lumea toata
Sus pe c a t A' I aninatA....
(Dorado., Dobrogia, 185)
A prinde óia cu cat A , se chiama
ciobanesce: a accita. De aci, a in§ela
pe cine-va, a prinde cu vorba, a urnbla
cu minciuni, se qice : a umbla cu
c a t a".
SA nu mai umbli cu cat a
Si sA'ml ama.rA§ti viata...
(Pann, Prov. II, 46%.
Acat este in limba rornana, un rest
din viata pastorala.
Din cei dol sinonimi ai lui : a tir n
§i a n in, vont ved6 mai jos a unul
este Orall de origine ciobanesca.
v. Cap. Atirn.