ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

749 ALBINA 750
In Occident se qice ca'n nOptea Craclunului
albinele canta o minunata colinda
despre nascerea Mantuitorulul, §i
ca ele nu inghimpa cu acul lor decat
numal pe órneni desfrinati i pe femel
perdute (Rolland, Faune pop. III, 268);
se mai 'lice c patria albinelor e paradisul,
i alte legende analoge (Gubernatis,
Zoologic. Mythol. II, 218) ; dar
numal la Romani, printr'o imagine de
cea mai inalta poesia, poporul ne asigura
ca :
Albina este facuta din lacramile
Maicel-Domnului..." (Durnbrava, Nérat,
c. Uscatil).
De acela e mierósa, dar i te dóre
tot-o-data.
In fine, nu lipsesce o legenda comica
:
Poporul (lice ca la inceput albina
a fost a Tiganilor, i iimenii aü facut
schimb cu din§ii, dandu-le in loc nisce
barzaunl marl, carl traesc sëlbateci
de carl s'at bucurat Tiganii, creqbndu-se
caltigati, cad' albina e mult mai
mica " (Buzeil, corn. Boziorul).
V. Tigan.
Cuvintul s'a pastrat in tOte dialectele
romane : macedo-roman alghind,
istriano-roman albird, la noi dupa loca1itäi:
albinâ, alghind, albghind, §i.
chiar albkind (Nasaud). Este latinul :
musca alvin a, literalmente mouche
de ruche", de unde pe de o parte simplul
in uscA abeille", dupa cum se
aude adesea pe la tOra, pe de alta albind,
substantivandu-se adjectivul ca
in: fantana= [aqua] fontana", armasariu
= [equus] admissarius", Ora, =
[tempus] hibernum" etc., sat precum
in latina lui Plaut se qicea buna-Ora :
7/meth-la =[crumena] melina". Aa dara
albind este in cea mai strinsa inrudire
cu albia (=lat. alveum), dupa
cum se numia dentru'ntalu stupul sat
Itubeiul (Cihac). Masculinul albin in
§i
poesia poporana din Banat ar putO sa
ne amintesca ca. la vechii Romani tocmai
albina-ferneiä era privita ca bar-
bat : rex" sat. regulus" (Virgil., Varr.
etc.), astfel ca albin ar fi grex] al v in
u s " , regele stupului"; e mai probabil
totq ca, dupa ce cuvintul albind
fusese deja format, poporul l'a
apropiat apol printr'o asociatiune de
idel de adjectivul albin= lat. albmus,
nu cu sensul de blanc", ci cu acela de
)/candide". Prin aceiaY asociatiune de
idel s'a nascut forma femeOscA al b i -
nit a in boo de albinOt a intr'o
doina din Ardél :
§i
Tot me mir, me mir dräguta,
Cum potl fi aa manthmta ?
Nu sail cum poti fi, 113145.,
Chlar a§a de al binit a?
mai jos :
Frundulit'a dalbinita...
(Familia, 1886 p. 227),
ca i cand ar fi deminutivul albinit a
din cabinet'.
Cu rnult inainte de colonisarea romana,
Dacia era vestita prin albin et
u I set, cad deja pe timpul lui Erodot
Tracil spuneat cu emfasa G-recilor
c pe aci nu potl strabate de multimea
albinelor : ch Jui ee4ix6c 2.4ovv,
It atuo- a t xarizovcri iCK yam vorlarpov,
xat 15TC0 'COt;ECOV ovc gym dc8,1,9eiv
cio
7rgoacor hew . . " (Herod. V, 10; cfr. Aelian.
de nat. anim. II. 7). Sub dominatiunea
Rornel acesta industria n'a incetat
de a se desvolta. Pe linga albind,
termenii miere, céra, fagur,
pastura, catel etc. dovedesc temelia
latina a apiculturel rom Mae. Peste
acésta temelia insA, Mt a putO s'o
ascunqa, s'a neqat in vecul de mijloc
un gros element slavic : s tup, ul el u ,
prisaca, matca, trantor §ial-
tele. Causa este ca vecinii nostri Slavi,
mai ales acei din Polonia, s'at indelet-