ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

755 I'ALBWR 756
.Albinez (albinat, albinare), vb.; rendre
blanchatre. In Dictionarul Banätén
Mss. circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p.
442): cabiadz", dar Para explicatiune.
v. Albinet.
Albinlell 1
Albinita
v. Albina.
A1bin.11 (plur. albinigun), S. n.; endroit
riche en abeilles ou plein d'abeilles.
v. Albinet.
Albiniu, -1e, adj. ; blanchatre. Se intrebuintéza
in Bucovina (Marian, Chromatica
p. 50). Deriva, din alb inlat.
al bin us prin sufixul -1 'it, care formOza
sinonimul alb i d'a-dreptul din
alb. Intro albiniti i alb i a este acelai
raport morfologic ca intre albinet"
tti albet".
v. Albinet.
bibr, -61.A, adj. ; 10. blanchatre ;
2° sorte de raisin. Cel inai poetic dintre
numerósele forme deminutivale din
a 1 b , póte tocmai pentru c e putin
intrebuintat.
Alexandri, Flori de nufar"
...de-o data, rotunch i albiori,
Apar la foc de seire dol nufari plutitorl...
Jipescu, Opincaru p. 53, in§irand diferitele
numiri de .struguri intrebuin-
tate la Valenii-de-munte : sasca,
romostin, olog, aurel, berbecel, vinat,
vinos, rflginit, albior . . .
v. 1. Alb.-1. Albigor. -tor.
AlbiOrtt,
t..al.biOr, -Org, adj. ; blanchatre. Sinonim
cu al bi or, dar mai putin elegant,
dqi cu mult mai des in circulatiune.
0 colincla din Bacuresci :
saü :
Si me pOrtä bine,
Cum mi se cuvine:
Iia nisipia,
Roche de cutnia,
Ciorapi albiforf,
PantolI galbiori
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 81)
Intr'o doina tot de acolo
Din Arddl :
Cu scrobela albiqórd
De pe alba'ml fetisOra...
(Ibid. 308)
*i la fata's albisóre,
AlbiOre, rosióre,
Ca si niste merisare...
(Jarnik-Barsanu, 28)
FetisOra albisdrei,
La cosita galbicira
Si la mijloc subtirica,
La piclOre mititica
(Ibid. 241).
In caraitura" sat argotul hotilor romani,
albigor i alb itur insemne.za
ban de argint (Baronzi, Limba p.
149). Tot na la hotil din Venetia :
alb u m e (Boerio).
Boilor alb I pe la noi se (lice albigor,
ca nume propriii " (Dolj, c.
v. l'Alb. Albior. Alboniu. -gor.
2Albilbr
S. albisOrti, S. M. et f. ;
t. de Zool. ablette, Cyprinus alburnus.
Un pesce de riu de culOre alba
argintia, fOrte des in apele din regiunea
dunarenä a Romania Numele frances
ablette" este o metatesa din a 1be
t t e, italienesce alb o sail a 1-
burno.
)) In elaltäu nostru sa. gäse§te
numa crachl i caracude ; da in al
dila Oghile§ti e'n tot felu de pqte :
somn, tiuca, alghifidra, platica, ghiban
i ipar " (Th. Theodorescu, Ia-
1omita, c. Lup§dnu).
Forma feminina albigo'rd se aude mai
: