ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

157 ACEPT 158
ahala. Nici in texturi, nici in viul
grain, nu ni s'a intamplat a intimpina
unde-va pe un Magi" sari ahalaV", ci
numai: acelae. Compositiunea este de
aceia§i natura, ca in sinonimul latin :
idem = isdem, ejusdem, eodem etc.,
adeca noul cuvint, compus din do6 elemente,
pastreza intocmai flexiunea primului
element , finalul remanend irn-
mobil : acela-§Y, aceia-§I, acelea-§1, ace-
&kill, aceleia-§1, acelorail. Ori-unde se
rostesce acie pentru plur. masc. aceia,
Jar acee pentru sing. fem. aceia, pe acolo
se pune §i 'n cornbinatiune cu
acie-§I, acee-§i. Mai pretutindeni in vorbirea
poporului vocala din -§i", dupa
ce se redusese de 'ntain la 1, a desparut
apoi cu desavir§ire, pronuntandu-se:
acelac. In vechile texturi insa ne mai
intimpina une-ori tetrasilabicul a-ce-la-gi,
forma cea organica; de ex. in Codicele
Yoronetian circa 1550 (Mss. Acad.
Rom.) p. 24 :
diinr'acela§i ...ex ipso ore
rostu esu uraciu- procedit benedicrile
.1.blastemul... tio et maledictio...
sail tot acolo p. 2 :
...doara izvorul ...numquid fons
diineaceiagi cure- de e o de In forare
izvori-va dulce mine emanat dul-
gi amaru... cern et amaram...
Compusul acelap insemnéza :
1°. le meme" :
Samoil Clain, Invätaturi, p. 21 :
... precum acelafi filosof (Seneca) in-
Vain loc foarte intalepte§te §i adevaratii
gral4te : mare parte a vietii
oamenilora trece fara de nici o lucrare,
iara mai mare parte in ré lucrare..."
2°. celui-la, avec plus d'affirmation":
Const. Brancovanu, 1695 (Cond. Mss.
in Arch. Stat.) : graNte dar Solomon
nu pentru intelepciune adeca filosofia
Elinilor, d6 vreme ce acéiai iaste
rätäcit i de§arta..."
In acest pasagiu s'ar fi pUtut qice :
aceia; insa intensivul -§i" da afirmatiunii
mai multa, putere. Ori-cum, deosebirea
intre acela i acela§1 e atat de
mica, incat pentru sensul de le memo",
ca sa nu se confunde cu celui-lh", se
pOte pune : t o t acela§i".
Zilot, Cron. p. 18 : Deci veqênd Dornnul
Ipsilant c s'ail latit naravul acelor
hoti i nici cu strejuirea nu face
nimic, n'ati zabovit a insciinta Portil
apucaturile lui Pazvantoglu, a adica
calca chnenii lui téra i o jefuesc; t o t
intr'aceicqi, vrerne asemenea insciintari
mergend Portil i dupa, la alte ora§e..."
v. Aceia. Acel. Ahafa. Aheila.
Aia. Ca. Ca-mai. Ceia.
Cela....
AddafiT, acèrall (plur. acesia0, aceleae),
pron. demonstr.; le memo, celui-la,
meme.
v. Acela. Acestagi.
Acdpt (aceptat, aceptare), vb.; accepter,
ou plutOt : s'attendre h recevoir,
avoir envie de prendre. Nu e neologism,
ci din contra : un venerabil arcaisrn
desparut din grain. In glosarul slavoroman
muntenesc circa 1620 (Mss.
Sturdzan in Acad. Rom.) ne intirnpina
cuvintul de d o 6 off sub d o 6 forme,
ceia ce garanteza ca nu este vre-o erOre
grafica. In ambele casuri e tradus slavonesce.
La pag. 170 : oaiu vtispriati,
acept (agenT) a lua". La pag. 171: Caen,
aceptci (.14.Bin.%)." Paleo-slavicul miati"
insemneza, a spera" (Miklos.). Ca forma,
romanul aceptare este invederat lat.
acceptare =-- prov. acceptar = span.
aceptar etc., de care se apropi i ca
sens. Cand alaturam cu accipio", de
unde frequentativul accepto", sinoni-
mu lethal
: praehendo, capio, sumo 0
recipio, constatam a el cuprinde in
sine tot-d'a-una notiunea de speranta,