ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

63 ABAGIIITBA 64
1Abaghl, subst. masc. ; tailleur, commerçant,
fabricant d'abas,; Format din
a b a prin sufixul turc -gi. La Serbi 8i
Bulgari: abagiia.
Inventariul M-rii Cotroceni 1681 (Mss.
Arch. Stat.) f. 11, despre nesce locuri
in Bucuresci : den gardul lui Dragan
luz[bala] pana in casa lu Petco abagiul..."
Pe abagii din Oltenia if descrie Ion
Ionescu (Mehedinti, p. 696-8): Abagiul
este un meserim care croesce dimia de
lana 8i de bumbac, o disa, i face haine
cu cari se irnbraca Omenil din sate.
Daca abagiul are capital de cumpèra
dimiä, o lucreza §i. o face gata de yindut,
atunci este meseriN i negqitor ;
lar daca lucréza pre bani materia ce i
se aduce, atunci este simplu rneseriq
croitoriu. Dimia de lama se face de femeile
satenilor si se vinde la abagii cu
2 pina la 21/2 lei cotul. Dimia este alba,
Mae putin se intrebuintéza boita negru
saü rop. Abagiul face haine simple
saa cu cheltuell, adeca cu cusöturi de
gaitane §i. bucmea de matasa i de lama.
Straele ce fac abagii sint tuzluci, nadragi,
mintene scurte pina la brab, epingele,
§ube..."
Astfel in Mehedinti, dqi in loc de
a b a poporul a inceput a (lice nurnai
d i in i a , totV cuvintul abagid a remas.
v. Abet. Abager.
2Abagiii (habagiii, habacifi), subst.
masc. ; sorte de manteau de femme
Frun0 verde clocoticil
N'atI v6c1ut mandra pe-aicI?
B'arn veclut'o ici-colea,
N6rt5, ban de cafea,
.1mbriicatA 'n habagiii,
Mirt . bath, de rachid...
(Marian, Bucov. II, 224)
Intr'o fOia de zestre din Moldova dela
1669, pintre alte haine pe cari o va-
.
duva de Domn le da filcei sale : 1 habaclu
de §ahmara cu spinari de sobol ;
1 habaciu de a clazu neblanitu..." (Tiktin,
in Tocil. Rev. p. 339).
De aci resulta ca forma cea mai yeche
a cuvintului, nu este cu -gig, ci cu
-cia,
de unde apoi -OA printr'o scadere
fonetica firte normala (cfr. aprig din
apric, vitreg din vitrec, harag din harac,
alagea din turc. alaga etc.) , pe
cand e peste putinta a presupune filiatiunea
contraria prin urcarea lui gi
la ci, cu atat mai virtos cand media
invecinath, b ar fi concurs a mantine
pe media g, ast-fel in scurt un
abacift, 'Ate deveni abagird, dar nu viceversa.
8i
Cuvintul nu vine d'a-dreptul din a b a
n'are a face cu ononimul abag
ci este deminutivul unguresc abacse
(abaöe) abaluta". E de observat ca
in abaciil, ca rudele sale a b al uta
i abaiOra, despre cari vall mai
jos, deminutiunea indica nu o micime
materiala, dar calitatea superiOra, mai
suptire, mai fina, adeca tocmai ce-va
care se departoza de a b a, de§i 'I conser
va numele.
V. Aba. Abagiii. Abalutd. AUidrd.
Abagiabh, subst. fem. ; nom d'un
arbrisseau : troOne, frOsillon. Cuvintul
pare a fi intrebuintat abia intr'o mica
parte din Transilvania. Ii gasim numai
la Sava Barcianu (Vocab. p. 1, cfr. p. 137),
care traia la RA inar in regiunea Sibilului
§i care 'l identifica cu malin-negru
sail malinita, adeca Ligustrum
vulgare, nemtesce Mundholz , Rainweide."
Francesil descoperit Inca
etirnologia sinonimilor troOne" i fresillon".
Fie-ne permis i noö de a nu
sci de unde vine enigmaticul abagiubd.
Ar trebui mai intaiu de -bite sa se constate
adeve'rata forma i adevörata sem-