ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

345 ADINEORt 346
pe un homo a d ill o s u s". Tot a§a
ventus adillosu s" , ventus qui
a d ill at", nu pOte fi decal un vint
placut, bland, dulce". De aci daco-romanul
adiere, macedo-rornanul adiliare,
cu tote sensurile bor.
La Alexandrl, adverbul ce insotesce
obicinuit pe adiere este 1 i n sad
al i n.
Aa despre cantul privegbitorii :
Yintul tace, frun4a deg, sta in aer neclintita.
Sub o panza de lumina lunca pare adormita.
In a noptil 1initire o diviu melodic
Ca suflarea unul genia pintre fruncli alin
adie
il tot cresce mai sonora, mai placuta, mai
frumOsa,
(Concertul in Innen)
Despre aer, uncle OrV nu e vorbd
de vint :
Aerul e viü i prOsptL. el trezesce i invie
Peptul, inima i ochil peste care 1 i n adie...
(Balta.)
Trecerea lui a d e o, prin deminutivul
a d ill o, la notiunea de sufiare a yintului"
era in1esnit i chiar provocath
de o asociatiune de idel tot atat de
latind i numai latind ca i suffixul
verbal deminutival -i 1 1 o. Printr'o dinen
ire foneticd, independinte de originea
vorbelor, numele latin al vintului: ventus"
(V Ira) s'a Inthdnit cu participiul
ventum" dela venio " (V gva). In acest
mod nu putea sn, nu se nasca la
vechii Romani o etimologid poporand
care , prin notiunea intermediath de
mivare, legh ideia de vint cu acea
de venir e, i pe care nu s'a sfiit a
o reproduce chiar un filolog ca Scaliger :
ventus a veniendo, quia sit
aOris motus" (Vossius, Etymol. 1. lat.
546). Dar sinonim cu venio" este ad
e 0, de uncle apol deminutivul a d ill o.
v. Aburea Bore.
Adilbs, . Affix.
Adhnenèse
.Adimenire v. Ademenesc.
Adimenit
AdinéorT, adv.; naguère, depuis pen,
dernièrement, tantOt. Cihac (I, 183) aduce
urmdtOrele forme ale cuvintului:
adineaoard, adineori, dineoard, dineori,
adecd numal pe cele intrebuintate in
Moldova, unde predomnesce accentul
pe o. Lexiconul Budan (p. 4, 5, 172,
190) : adene'ori, adeneord, adine'orr, dem=
dineori, cu precumpönirea tonului
pe e. Macedo-romanesce se (lice: adinevrd
§i dOne'vrd (Dr. Obedenar ; M.
Iutza).
Adine'ori II asociazd forte des pe
m al a peu près", Paid ca prin acOsta
sd se schimbe Intelesul.
Alexandri, Scara matei, sc. 3 :
Magdian. Acum spune'ml, vegut'ai
ceva m a I adinioare... inteacOce ? (arath
scara).
Marin. Inteaccice ?.. cand te scoborai
de sus ? .."
Jipescu, Opincaru p. 65 : Sdnatos
lucru e sd aye chiOgu vostru §i la
pds sa legumitf din ce ati pus, cum
ye spusei mal adine'uri..."
In Muntenia accentul se aude mai
tot-d'a-una pe e.
A. Odobescu, Mihnea vodd p. 20 :
Fie-vö acesta numal pildd la clisele
mele de adinOuri.. ."
La A. Pann ne intimpind forma adineva,
fOrte apropiath de acea macedoromand
Se caznesce d'adindurei
SA fad, in nasip gaura...
(Prov. I, 81)
sati:
Avem un streM In casä i p6te n'o fi dor-
Ms
mind.
pomenil adinéitrd cu el la usa batend,
Pina maine diminOta salas dela noi cerênd...
(mos Albu, I, 9)