12.12.2012 Views

Diccionario del hñähñu (otomí): Valley del ... - SIL International

Diccionario del hñähñu (otomí): Valley del ... - SIL International

Diccionario del hñähñu (otomí): Valley del ... - SIL International

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

103 HÑÄHÑU — ESPAÑOL hñu�ki<br />

juadi. Ya es la tercera noche que riego y no<br />

puedo terminar. Véase hñu, xui<br />

hñu�mäthuhu (hñu�mä́thǔhu) s persona<br />

que pone apodos T�engi drá<br />

hñu�mäthuhu, nge�ä dí hu�mba yá thuhu,<br />

ya mbo�ni, ya �bai za �nehe ya jä�i. Me<br />

dicen “persona que pone apodos”, porque le<br />

pongo apodos a los animales, los árboles y<br />

hasta a las personas. Variante hñu�mthuhu<br />

Véase hu�mbi, thuhu<br />

hñu�mba thuhu (hñu�mba thǔhu) ambos se<br />

ponen apodos Ra Xuua ko ra Beto di<br />

hñu�mba thuhu. Ambos Juan y Roberto, se<br />

ponen apodos.<br />

hñu�mbamu̱i (hñu�mbamu̱i) v rec<br />

consolarse Nuyu̱ yoho ya jä�i bá po̱ni ha<br />

ra ngu ga nt�o̱the di hñu�mbamu̱i.<br />

Aquellas dos personas que salieron <strong>del</strong><br />

hospital se consuelan la una a la otra.<br />

hñu�mthuhu [Variante de hñu�mäthuhu]<br />

persona que pone apodos<br />

hñungambo�ni (hñúngámbó�óni) s<br />

pesebre Pancho, hoga �na mä<br />

hñungambo�ni, pa ya hinga po̱kua ha ra<br />

hai yá ndäpo mä ndämfri. Pancho,<br />

constrúyeme un pesebre para no tirar en el<br />

suelo la hierba de mis reses.<br />

Sinón. nt�ingambo�ni Véase hñuni, mbo�ni<br />

hñuni (hñúni) s 1. alimento Rá hñuni mä<br />

däme ya dá hoki. Ya le hice el alimento a<br />

mi esposo.<br />

2. comida Ra hñuni di umba rá nzaki ra<br />

ndo�yo. La comida le da fuerzas al<br />

cuerpo. Véase ñuni<br />

hñunthebe (hñúnthebe) adj trescientos Dí<br />

tähä hñunthebe mäde mbe̱xo ra pa.<br />

Gano trescientos cincuenta pesos al día.<br />

Véase hñu, nthebe<br />

hñupa (hñúpa) s tercer día Ata ra hñupa<br />

bi nt�agi ra hu̱ste. Se dilataron hasta el<br />

tercer día para enterrar el cadáver.<br />

ra hñu pa�a después de tres días<br />

hñu�rate (hñú�ráte) adj sesenta Ra<br />

ngo̱bts�u̱di di mui hñu�rate mbe̱xo ra<br />

t�e̱ni. Cuesta sesenta pesos el kilo carne de<br />

puerco. Véase hñu, �nate<br />

hñu�ratemä�re̱t�a (hñú�rátemä�ré̱t�a) adj<br />

setenta Ha ra hmunts�i bi tso̱ni hñu�rate<br />

�ne �re̱t�a ya jä�i. A la junta llegaron setenta<br />

personas. Variante hñu�ráte ne �re̱t�a<br />

hñuts�i (hñúts�i) v rec ponerse de acuerdo<br />

Ya jä�i di hñuts�i pa häni ya hai. Las<br />

personas se ponen de acuerdo para<br />

expropiar tierras.<br />

hñuts�i [Forma secundaria de huts�i] 1. poner<br />

(encima)<br />

2. sentar Ra zi tiya bi hñuts�i ra<br />

thuhni. La anciana se sentó sobre el<br />

banco.<br />

3. aumentarse Ya bi hñuts�i rá muhuí ra<br />

de̱thä. Ya aumentó el precio <strong>del</strong> maíz.<br />

hñuts�i s aumento<br />

hñui (hñui) s tenamaxtle, tenamaste (tres<br />

piedras <strong>del</strong> fogón) Ya dá honga hñu ya do<br />

pa ga hñui. Ya busqué tres piedras para<br />

tenamaste. Véase hñu<br />

hñuxadi (hñúxádi) 1. vi hacerse tarde Mä<br />

me̱fi bi yu̱t�i ya bi hñuxadi ha ra �be̱fi.<br />

Mis peones entraron ya que se hacía tarde al<br />

trabajo.<br />

2. vi hacerse mediodía Di hñuxadi gi<br />

hänki te ga tsi. Cuando sea el mediodía<br />

me traes de comer.<br />

3. s tarde The̱ ra hñuxadi. Se le hace<br />

tarde. Sinón. 1: nde; 2: ndemäpa Véase<br />

huts�i, hyadi<br />

hñuxamfeni (hñúxámfěni) persona mal<br />

pensada Nuni ra jä�i ra hñuxamfeni,<br />

nge�ä dá embi di mpe̱fi xá ñho, �bestho bi<br />

ñ�engi: ¿ua go nu�i?. Aquella persona es<br />

mal pensada, porque nada más le dije que<br />

trabaja bien, luego me dijo: ¿serás tú?<br />

Variante hñuxmfeni Véase hñuts�i, mfeni<br />

hñuxuí (hñuxuí) v rec 1. tener relación<br />

sexual (lícita o ilícita), fornicar T�enä ge<br />

hingi ho to�o dä hñuxuí ya ts�o�be̱hñä,<br />

nge�ä �ra di ñheni, �nä. Dicen que no es<br />

bueno fornicar con las mujeres de mala vida,<br />

porque dicen que algunas están enfermas.<br />

2. igualarse, compararse (reg.) Ra boxi<br />

di hñuxuí nuni ra tan�i, mä dä �be̱di. El<br />

gallo se iguala con aquel guajolote y va a<br />

perder. Nuge Xuua, ogi hñuxhuí �na ra<br />

�be̱hñä, hñuxhuí �nari mi �ño̱ho̱ui. Oye,<br />

Juan, no te iguales con una mujer;<br />

compárate con otro hombre.<br />

Variante hñuxhui<br />

hñu�ki (hñú�ki) s 1. tres veces Ya ra<br />

hñu�ki dí pa ha ra �ñei dí �ño̱the. Ya van<br />

tres veces que voy al doctor a curación.<br />

2. tercera vez Ra hñu�ki dá ma �Monda

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!